"Praznic al praznicelor şi sărbătoare a sărbătorilor", aşa este, într-adevăr, marea sărbătoare a Învierii Domnului. Căci prin Învierea din morţi, Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu numai că a biruit El Însuşi puterile întunericului şi moartea însăşi, dar El a realizat această biruinţă şi pentru noi toţi. Prin Învierea Sa cea de a treia zi, Hristos a biruit păcatul şi moartea, a stricat împărăţia întunericului lui satan, a slobozit pe oamenii cei înrobiţi şi a rupt pecetea asupra celor mai mari taine ale lui Dumnezeu şi ale omului. "Cine nu s-ar bucura întru biruinţa Domnului nostru Iisus Hristos? El nu a fost biruitor pentru El, ci pentru noi. Biruinţa Lui nu L-a făcut pe El mai mare sau mai viu, sau mai bog... Read more » |
Buna Vestirea este începutul sfintelor sărbători în Ortodoxie. Fără de
această veste bună, că Iisus Hristos se naşte din Sfânta Fecioară Maria,
prin puterea Sfântului Duh, nu am fi avut sărbătorile de Crăciun,
Bobotează, Învierea, Înălţarea şi nici un alt praznic bisericesc. Buna
Vestire a fost momentul cel mai aşteptat din istoria umană. În această
zi sfântă s-au împlinit toate profeţiile mesianice, scoţând în evidenţă
faptul că Sfânta Scriptură este o carte adevărată şi că tot ce s-a scris
despre întruparea Mântuitorului Hristos este adevărat. Buna Vestire
scoate în evidenţă, pe de o parte, rolul pe care îl au îngerii lui
Dumnezeu, de a transmite mesaje foarte importante pentru mântuirea ... Read more » |
Ortodoxia nu este, în nici un caz, o religie a suferinţei, a durerii, care propovăduieşte şi propune, care îndeamnă şi caută suferinţa, ca şi cum aceasta ar fi un scop în sine şi ar oferi mântuirea. Simpla împreună-meditaţie asupra unor aspecte teologice elementare ne încredinţează că, dintre toate credinţele, cea ortodoxă este una a bucuriei şi împlinirii, a iubirii şi dăruirii, a mântuirii şi fericirii veşnice.
Dumnezeu nu l-a creat pe om spre păcat, boală şi tristeţe, ci spre sănătate şi fericire. Sănătatea este starea iniţială proprie vieţuirii umane, iar ea constă în împlinirea virtuţilor. Faţă de aceasta, păcatul şi patimile sunt considerate forme ale bolii spirituale, un soi de "cancer" al vieţii m... Read more » |
Lumânarea este o jertfă frumoasă, plăcută în faţa lui Dumnezeu şi se
aprinde pentru ca Dumnezeu să călăuzească cu lumină şi în lumină calea
celui plecat dintre noi. Străinii care au trecut prin ţara noastră au rămas impresionaţi de
frumuseţea cimitirelor noastre. De fapt, îngrijirea mormântului exprimă
grija pe care o purtăm pentru sufletul celui care odihneşte acolo.
Îngrijirea mormântului vorbeşte despre faptul că nu lam uitat pe cel
trecut la cele veşnice, că ne rugăm pentru el, ca Dumnezeu să-i facă
părtăşie în Împărăţia cea cerească.
pr. Toma Gradinaciuc, protoiereul Protopopiatului Iaşi I şi paroh la „Sfântul Apostol Toma" Iaşi |
Pe lângă pomenirile particulare (la trei zile, la nouă zile, la
patruzeci de zile etc.), care se fac pentru cel ce pleacă dintre noi,
Biserica a rânduit şi pomeniri de obşte, cum sunt acestea din sâmbetele
din Postul Mare. Aceste pomeniri încep, de fapt, de la Moşii de iarnă,
din ajunul Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi sau a Lăsatului sec de
carne. Aşa cum purtăm grijă de sufletele noastre în perioada postului, trebuie
să ne amintim şi de cei dragi ai noştri, care au plecat la cele veşnice.
Pentru că toţi suntem ai Domnului, cum spune atât de frumos Sfântul
Apostol Pavel, că ori de trăim, ori de murim, ai Domnului suntem. Noi,
cei vii, suntem Biserica luptătoare, care ne luptăm cu ispitel... Read more » |
Din punct de vedere liturgic, perioada Postului Mare este una in care anumite slujbe specifice comunitatilor monahale sunt oficiate si in bisericile de mir. Bisericile noastre devin "mici manastiri". Acest fapt nu este lipsit de importanta. Stim cu totii ca specifice vietii monahale sunt rugaciunea si viata liturgica intensa. Bogatia liturgica a Postului Mare, ii chema insa si pe mireni la constientizarea faptului ca rugaciunea, doxologia, trebuie sa le fie si lor specifice, in pofida celorlalte activitati zilnice. O astfel de slujba oficiata in aceasta perioada in bisericile de parohie este Pavecernita, una din cele sapte Laude zilnice ale Bisericii Ortodoxe. Pavecernita este o slujba de seara ce este oficiata indeosebi in manastiri si la catedralele chiriarhale, dupa cina, iar in unele biserici de enori ... Read more » |
În afară de Liturghia Darurilor, această perioadă se mai remarcă prin
slujba Pavecerniţei Mari, la Utrenie avem o catismă în plus, apoi
Luminândele, Laudele - toate specifice Postului Mare; cântările sunt de
pocăinţă, de pregătire a omului pentru întâlnirea cu Hristos, urmând
calea Lui prin Golgota suferinţei. Tot acum se săvârşeşte slujba
Canonului Mare, în prima săptămână fragmentat, care se reia, integral,
în săptămâna a 5-a din post, la Denia Canonului Mare. Specifică Postului
Mare este şi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul - "Doamne şi stăpânul
vieţii mele...", care se repetă la toate cele Şapte Laude. În mănăstiri, dar şi creştinii nevoitori încearcă să postească
desăvârşit, nemâncând ... Read more » |
Taina Sfântului Maslu cuprinde rânduiala
specială de sfinţire a uleiului prin care credincioşii, ungându-se,
primesc harul vindecării neputinţelor trupeşti şi sufleteşti. Această
Sfântă Taină a fost săvârşită din vremea Sfinţilor Apostoli, căci
Sfântul Apostol Iacov îndeamnă: "De este cineva bolnav între voi, să
cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn
întru numele Domnului" (Iac. 5, 14). De aici rezultă clar îndemnul de participare a mai multor preoţi la
sfinţirea uleiului pentru bolnavi. Chiar dacă nu se spune numărul
slujitorilor în mod exact, întreaga slujbă are în centru numărul şapte:
şapte citiri din Sfânta Evanghelie şi din scrierile... Read more »
|
|
| Înregistrează-te |  |
|
