Sfintii lui Dumnezeu au rasarit in toata lumea, de la o margine a acesteia pana la cealalta, precum profeteste inca din vechime imparatul David, zicand: "In tot pamantul a iesit vestirea lor, si la marginile lumii cuvintele lor" (Psalm 18, 4), drept pentru care "au vazut toate marginile pamantului mantuirea Dumnezeului nostru" (Psalm 97, 5); si iarasi: "Isi vor aduce aminte si se vor intoarce la Domnul toate marginile pamantului. Si se vor inchina inaintea Lui toate semintiile neamurilor, ca a Domnului este imparatia si El stapaneste peste neamuri" (Psalm 21, 31-33).
China este o tara necrestina, aceasta fiind renumita pentru diversitatea ei religioasa. Cu toate acestea, pamantul Chinei a rasarit si el o mana de spice sfinte, ce au fost culese pentru Domnul. Credinta crestina a rodit in China inca din secolul al XVII-lea, insa cu precadere spre sfarsitul secolului al XIX-lea.
Sfintii chinezi, in China Ortodoxa
Prima comunitate ortodoxa din China este cea alcatuita din crestinii veniti din localitatea Albazin, Siberia. Astfel, in anul 1685, cand chinezii au ocupat localitatea Albazin, inrobind multi locuitori, un numar de 45 de crestini au ajuns in China. Grupul de crestini albazini, impreuna cu preotul Maxim Leontiev, s-a asezat in Beijing (Pekin). Datorita priceperii acestora in confectionarea de arcuri, imparatul chinez le-a oferit ocrotire si un templu budist, in cartierul nord-estic Peikuan, spre a-l putea folosi pe post de biserica. Noua biserica, improvizata in templul chinez, va fi asezata sub ocrotirea Sfantului Ierarh Nicolae.
In scurt timp, comunitatea crestina va creste, mai ales prin casatoriile dintre crestini si locuitorii chinezi, cei din urma botezandu-se. Astfel, in anul 1696, mitropolitul Ignatie din Tobolsk va trimite comunitatii crestine din Beijing (Pekin) o epistola de recunoastere canonica, impreuna cu toate cele necesare slujirii liturgice (antimis, sfinte vase, sfant mir, etc). Tot acum va fi sfintita si biserica, pe langa Sfantul Nicolae, ea fiind asezata si sub ocrotirea Sfintei Sofia.
In anul 1716, dupa adormirea in Domnul a parintelui Maxim Leontiev, la carma comunitatii crestine din Beijing va veni arhimandritul rus Ilarion Lezeski, impreuna cu un preot si cu un diacon. In ziua de 5 martie 1721, in prezenta tarului Petru cel Mare, un episcop va fi hirotonit pentru crestinii din China, si anume episcopul Inochentie Kulcitki.
Datorita presunilor papistase, cat si a politicii persuasive a francezilor si a germanilor, care, sub motivul increstinarii, promovau o politica straina si ostila Chinei, imparatul Yongzheng Qing va emite, in anul 1724, actul imperial numit "Edictul Sacru". Prin acest document, in China se interzice romano-catolicismul, confucianismul fiind recunoscut drept singura religie a Chinei.
Deoarece tarul rus era suspectat ca si el urmarea mai mult o misiune politica, decat una crestina, chinezii nu i-au ingaduit episcopului Inochentie sa vina in locul pe seama caruia acesta a fost hirotonit. Astfel, neavand voie sa-i pastoreasca pe chinezi, episcopul isi va indrepta purtarea de grija spre mongoli, pe care ii va sluji pana la moarte. Dovenindu-se a fi facator de minuni, episcopul Inochentie va fi canonizat de Biserica Ortodoxa din Rusia, in anul 1804.
Chiar daca tratatul ruso-turc de la Kiahta, incheiat in anul 1727, recunostea si ingaduia prezenta crestinilor ortodocsi in China, misiunea ortodoxa printre chinezi a fost oprita pana in anul 1860. Cu toate acestea, in Beijing se va ridica o noua biserica, inchinata Maicii Domnului, iar pentru chinezii care erau deja crestini se va traduce (in chineza) Sfanta Scriptura si unele carti bisericesti. In continuare, crestinii din China vor intemeia cateva scoli si vor tipari noi carti.
In ziua de 21 iunie 1870, in portul Tianjin, un consul francez (romano-catolic) va impusca un gardian chinez. Spunand ca omorul a fost savarsit de un "crestin", multimea l-a omorat pe loc pe consulul francez, impreuna insa cu toti crestinii aflati in port (in total, 41 de crestini, atat chinezi, cat si straini). Acest incident constituie inceputul urii chinezilor fata de crestini, indiferent de confesiunea acestora din urma.
In anul 1871, in China vietuiau peste sase sute de crestini ortodocsi. Tiparirea cartilor, in limba chineza, continua cu succes, iar slujbele incepusera deja si ele sa fie savarsite in limba chineza. In anul 1880, chinezii vor primi un mare dar, si anume hirotonirea unui preot chinez. Sfantul Nicolae Kasatkin, mare misionar ortodox al Japoniei, il va hirotoni preot pe Tsi-Chung Chang, numindu-l Mitrofan. In vremuri neprielnice, la varsta de numai 25 de ani, sprijinit mult de sotia lui, Tatiana, parintele Mitrofan va sluji Altarului crestin cu toata puterea.
Datorita greutatilor sociale, politice si economice din China, datorate in mare parte europenilor, chinezii au inceput a se revolta din ce in ce mai mult impotriva acestora. Astfel a luat nastere organizatia populara numita Yihetuan ("Pumnii cei drepti ai armoniei" sau "Boxeri"). In viziunea membrilor acestei organizatii, pentru toate necazurile tarii (calamitati, boli, etc) numai crestinii erau de vina. Catolicii erau urati cel mai mult de chinezi, mai ales pentru misiunea acestora, cu valente politice.
In cele din urma, "boxerii" au inceput a-i persecuta pe fata pe crestini. Persecutarea crestinilor urma metoda clasica: prinderea acestora, chinuirea si maltratarea lor, in dorinta de a se lepada de crestinism si a sluji lui Buda, iar mai apoi, omorarea lor fara mila. Se crede ca modalitatile de chinuire a crestinilor chinezi au fost cu mult mai crunte decat oricare altele din istorie, "boxerii" fiind renumiti pentru inventivitatea lor diabolica.
Sfantul Mitrofan - Mucenicul Chinez
In luna iunie a anului 1900, paganii au ridicat impotriva crestinilor persecutii de neinchipuit. Astfel, in seara zilei de 10/23 iunie, "boxerii" au inconjurat casa parintelui Mitrofan, primul preot ortodox chinez, in care se aflau adunati in jur de 70 de crestini ortodocsi. Astfel, la numai 45 de ani, bunul preot va primi moarte muceniceasca, in urma unei chinuiri fara de seaman, impreuna cu intreaga lui familie.
Astfel, dintr-un total de aproape o mie de crestini ortodocsi din China, numai vreo trei sute dintre ei au primit moarte muceniceasca, foarte multi infiorandu-se de chinuri si lepadand credinta crestina.
In luna august 1902, episcopul Inochentie va veni in China, spre a pune un nou inceput misiunii ortodoxe. Pe locul bisericutei misionare din Beijing va fi ridicata Biserica Tuturor Sfintilor Mucenici, unde vor fi si adunate moastele sfintilor chinezi. Odata cu venirea comunistilor la putere, bisericuta Mucenicilor va fi daramata, pe locul ei zidindu-se ambasada.
In luna august 2000, Patriarhia Ortodoxa din Moscova i-a canonizat pe cei 222 de noi mucenici chinezi, randuind ca data de praznuire ziua de 11 iunie. Pentru rugaciunile sfintilor Tai noi-mucenici chinezi, Hristoase Dumnezeule, miluieste si mantuieste sufletele noastre!
