Sfantul Sava a trait in vremea imparatului Teodosie cel Mic (403-450).
Era originar din Capadocia, iar parintii lui se numeau Ioan si Sofia.
La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care-l va
trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe
minuni. Din minunile sale amintim ca prin rugaciunea lui, a izvorat apa
in locuri fara de apa. A fost trimis ca sol la Constantinopol, de
patriarhii Ierusalimului. Dupa multi ani de nevointe si nespuse bucurii
duhovnicesti, Sfantul Cuvios Sava a avut o vedenie dumnezeiasca,
vestindu-i despre mutarea sa ce avea sa fie in curand. Culcandu-se in
chilia sa, a chemat pe toti parintii si fratii si le-a dat sarutarea cea
mai de pe urma, punandu-le egumen in locul sau pe un barbat vrednic, cu
numele Melit, poruncindu-i sa pazeasca fara vatamare toate asezamintele
manastirii date de dansul. Apoi au trecut patru zile, negustand nimic,
nici vorbind cu nimeni. Iar in seara sambetei, cerand Preacuratele Taine
si impartasindu-se, a zis cuvantul cel mai de pe urma: "Doamne, in
mainile Tale imi dau duhul meu". Si asa s-a savarsit in ziua de 5
decembrie 532. Cuviosul Sava a murit la varsta de 94 de ani. In secolul
al XII-lea, trupul Sfantului Sava a fost luat de cruciati si dus in
Venetia. Acesta a fost adus inapoi in Manastirea Sfantul Sava cel
Sfintit abia dupa intelegerea dintre Papa Paul al VI-lea si Patriarhul
ortodox grec Atenagora - Athinagorus, in cadrul vizitei papei in Tara
Sfanta, in anul 1965.
