Intreaga viata a sfantului Nicolae
Planas a fost una caracterizata de jertfa. El a trait in mijlocul
oamenilor, fiind o pilda vie de vietuire crestina. Sfantul Nicolae
Planas este cunoscut ca ocrotitor al celor casatoriti deoarece multe
sunt familiile care, in urma rugaciunilor catre sfant, au dobandit
linistea. Acest fapt nu inseamna neaparat ca atunci cand ii cerem
ajutorul in rugaciune, vom fi feriti de ispite, ci mai degraba, sa avem
credinta ca prin ajutorul sfantului, vom avea puterea de a le birui.
Viata Sfantului Nicolae Planas
Sfantul Nicolae Planas s-a nascut in anul 1851 in insula Naxos, intr-o
familie de crestini practicanti. Inca de mic, a indragit viata liturgica
a Bisericii invatand singur cantarile auzite la slujbe, iar, mai apoi,
invatand sa citeasca din "Psaltire” si din "Vietile Sfintilor”. Dupa ce
la varsta de 19 ani a ramas fara tata, s-a mutat impreuna cu mama sa in
Atena, in apropiera bisericii Sfantul Ioan. Cu toate ca tanarul Nicolae,
inseta dupa Dumnezeu, acesta nu a ales calea monahismului, ci calea
familiei, casatorindu-se cu tanara Eleni Provelegiou, cu care a avut un
singur copil: Ioan.
A fost hirotonit diacon in anul 1879 la
Biserica "Schimbarea la Fata" din Atena, iar, in anul 1884, a fost numit
preot in Biserica Proorocului Elisei. Moartea sotiei sale, care a
survenit intre timp, a facut ca el sa imbratiseze viata monahala, fapt
ce a reprezentat o continuare a vietii sale de nevointa pentru Hristos.
Slujeste pentru o perioada in parohia inchinata Sfantului Pantelimon,
din care este alungat prin uneltirile facute de preotul pe care il
invitase sa slujeasca impreuna cu el si de epitropii bisericii. Dupa
aceasta intamplare, parintele Nicolae va sluji la Biserica Sfantul Ioan
vreme de 50 de ani.
Pictorul Fotios Kontoglu, care l-a
cunoscut pe parintele Nicolae, marturisea astfel: "Cunosc un preot in
Atena. E cel mai smerit dintre preoti si cel mai simplu dintre oameni.
Pentru orice slujba, daca-i dai o drahma sau cincizeci de bani ii ia.
Daca nu-i dai nimic, nu cere. Pentru trei drahme face priveghere de
toata noaptea cu Liturghie, Pavecernita, Vecernie, Utrenie si Ceasuri,
toate acestea durand noua ore. Orice pomelnic cu numele mortilor odata
luat il tine pentru totdeauna. La fiecare proscomidie pomeneste
2.000-3.000 de nume. Nu se plictiseste niciodata".
Desi nu rostea cuvinte mestesugite in
cuvantarile sale si nu avea o voce care sa trezeasca admiratia,
parintele Nicolae predica mai ales prin viata sa. Parintele ajunsese un
adevarat inger in trup, fapt pentru care Dumnezeu a revarsat asupra sa
darul facerii de minuni. Nu o data, parintele a fost vazut slujind
deasupra pamantului, ridicandu-se asemenea Sfintei Maria Egipteanca.
Rugaciunea era mangaierea parintelui Nicolae, iar luminarea harului
pe care o primea prin ea il ajuta sa descopere in sufletele celor ce-l
cautau, patimile si pacatele cele mai ascunse, de care nici cei veniti
la spovedanie nu-si dadeau seama. In bisericuta in care slujea regulat
veneau credinciosi din toate colturile Atenei. Oriunde cunostea familii
nevoiase, se ducea, fara ca sa-l vada cineva, si le ajuta cu tot ceea ce
aveau nevoie. A casatorit multe fete sarace, a sprijinit studenti,
platind cursurile si cartile celor nevoiasi, toate facute in desavarsita
discretie.
Odata, ducandu-se sa impartaseasca un
lepros, acestuia i-a cazut din gura Sfanta Impartasanie. Fara sa sovaie,
sfantul s-a aplecat si a luat cu gura sa Impartasania care cazuse. Iata
cata evlavie fata de Sfintele Taine, iata cata dragoste de Hristos.
Parintele ar fi putut sa le arda, dar nu a facut-o. Si nu s-a imbolnavit
de lepra, asa cum s-ar astepta cei care hulesc impartasirea crestinilor
din aceeasi lingurita.
Un apropiat al Sfantului Nicolae Planas,
parintele Lambropulos, il caracterizeaza in felul urmator: "Fara
rautate si pasnic, nestiind a spune cuiva nu, se oferea tuturor celor ce
aveau nevoie de el. De multe ori, cadea victima celor vicleni. Cum era
si firesc, acest om sfant era cu neputinta sa aiba vrajmasi. Chiar daca
unii l-ar fi ocarat si l-ar fi furat la aratare, el, cu surasul
bunatatii pe buze, ii ierta si ii binecuvanta".
Sfantul Nicolae Planas a adormit in Domnul la 2 martie 1932. Cultul sau a
fost recunoscut de catre Patriarhia Ecumenica in anul 1992.
Din minunile Sfantului Nicolae Planas
"Dupa ce a fost alungat de la biserica Sfantul Pantelimon, Sfantul
Nicolae, s-a mahnit mult, dar pe cand mergea plangand spre casa i s-a
aratat un tanar, care l-a intrebat de ce e trist. Parintele i-a spus
pricina si, pentru ca nu-l cunostea pe cel din fata lui, i-a cerut sa-i
spuna cum il cheama. Acesta i-a zis: "Eu sunt Pantelimon si locuiesc in
Lumea Noua. Nu te mahni, eu voi fi mereu cu tine". Sfantul Pantelimon,
ocrotitorul cartierului Lumea Noua, a disparut dupa aceste cuvinte."
***
"O femeie avea de multi ani neintelegeri
cu barbatul ei. Dupa ce a reusit sa faca rost de niste manecute de la o
pereche de vesminte cu care slujise sfantul, le-a pus in casa ei intr-o
cutiuta pe care o tinea pe un iconostas. Dupa ce s-a rugat sfantului,
linistea binecuvantata a venit si in familia ei."
***
"O tanara traia de noua ani in desfrau
cu un barbat care nu vroia sa o ia de sotie. Sfantul, intelegandu-i
framantarea – o, si cat de tare sufera fetele aflate in aceasta situatie
- a spus ca vrea sa il cunoasca pe acest om. Cum au ajuns in fata
parintelui Nicolae, barbatul a spus: „Vreau sa ma casatoresc!”.
Lanturile diavolului care il tinusera legat atatia ani s-au sfaramat la
vederea robului lui Dumnezeu. Cat de mare a fost bucuria fetei, si cat
de mare este bucuria tuturor fetelor si femeilor care, dupa ce ani de
zile incearca sa ii convinga pe cei cu care traiesc in pacat sa se
casatoreasca, isi vad asteptarea implinita..."
***
"O fata suferea de o boala psihica si,
pentru ca vreme de doua luni nu dormise, ajunsese la epuizare. In cele
din urma, dupa ce a fost acoperita cu un palton al sfantului, palton
care dupa moartea sfantului ramasese la rudele sale, fata a cazut
intr-un somn adanc. S-a insanatosit si, desi atunci cand era bolnava
doctorii ii spusesera ca nu poate avea copii sanatosi si ii
interzisesera sa se casatoreasca, cu ajutorul lui Dumnezeu si pentru
rugaciunile sfantului s-a maritat si a avut copii foarte sanatosi."
***
"Odata, cand fiul parintelui era bolnav,
avand temperatura mare - provocata de faptul ca era foarte necajit din
cauza problemelor materiale - a luat o vesta veche a sfantului si s-a
rugat, ca si cum si-ar fi vazut tatal in fata ochilor: „Tata, daca ma
iubesti, ori roaga-te sa ma fac bine, ori ia-ma la tine...” O astfel de
rugaciune ni s-ar putea parea ciudata. Cum sa te rogi tatalui tau?
Totusi, fiul stia ca parintele sau ajunsese la masura sfinteniei. Stia
de multimea vindecarilor sale. Si a primit raspuns la rugaciune dupa
credinta sa: cand medicul a venit a doua zi, a vazut ca bolnavul se
insanatosise, desi din punct de vedere medical tamaduirea nu putea fi
explicata."
