Sfantul Nicolae, Marturisitorul si Noul Martir din Vounena (Vounenois), s-a nascut probabil in Asia Mica. Se spune despre el ca inca din tinerete era foarte credincios, avand o neclintita credinta in Dumnezeu si o deosebita evlavie. Tanarul Nicolae nu si-a putut ascunde frumusetea vietii, precum o lumina aprinsa nu se aseaza sub obroc, ci se pune in sfestnic, spre a lumina. Vestea despre tanarul Nicolae a ajuns si la urechile imparatului bizantin din Constantinopol.
Imparatul bizantin din acea vreme, Leon cel Intelept (886-912), l-a chemat la sine pe Nicolae, spre a se convinge singur de cele auzite despre el. Vazandu-l, imparatul l-a insarcinat cu o deosebita misiune si cu o mare cinste: capatenie a provinciei imperiale Larisa, cat si strajer al orasului Tesalonic. Acceptand slujba, tanarul Nicolae si-a continuat viata lui curata, fiind placut si iubit de toata lumea din Tesalia.
Sfantul Nicolae cel Nou - Vounena
Cand avarii au invadat Tesalonicul, acestia au cauzat multe ravagii si crime. Nicolae, in fruntea armatei pe care o conducea, a cautat sa impiedice dusmanul. In orice caz, datorita numarului extrem de mare al inamicilor, acestia au reusit sa cucereasca zona, devastand tot ce au putut si omorand multime de oameni.
O parte dintre locuitorii zonei si-au parasit casele si s-au retras in munti. Nicolae, impreuna cu soldatii sai, s-au retras in localitatea numita Vounena, unde existau o serie de pesteri si chilii sapate in dealurile abrupte din zona. Ramanand in acest loc, comandantul si soldatii sai au inceput o viata de castitate si rugaciune. Astfel, s-a inchegat in Vounena o obste monahala.
Intr-o seara, in vremea rugaciunii, un inger al Domnului i-a aparut Sfantul Nicolae cel Nou si i-a spus ca ucenicii sai vor fi martirizati pentru credinta in Hristos. Asa s-a si intamplat, inamicii capturandu-i pe crestini, iar dupa o multime de torturi, omorandu-i. Torturile aveau drept scop parasirea credintei in Hristos, inchinarea la idolii avarilor si supunerea fata de conducatorul armatei avare.
Nicolae singur a scapat de martiriu, avarii negasindu-l. Sfantul a continuat viata de post si rugaciune, pe care o incepuse, intr-o pestera de sub un stejar. In scurta vreme insa, si el va fi prins si omorat pentru Hristos. Paganii l-au torturat vreme de zece zile, iar in cele din urma l-au omorat.
Peste ceva ani, ducele de Tesalonic, Eufemian, i-a descoperit Sfintele Moaste. Eufemian era cuprins de boala numita lepra. Cautand leacuri si medicamente pe la toti marii doctori ai vremii, barbatul se apropia de limita deznadejdei. Aceasta pana intr-o zi, cand, aflandu-se in vizita, prin regiunea Larisa, a fost sfatuit sa mearga in locul numit Vounena, pentru sarbatoarea Sfantului Nicolae cel Nou, spre a fi partas minunii de la mormantul sfantului. Anual, un siroi de sange curge din pestera in care a vietuit sfantul, de sub stejarul cel mare si din mormantul sau.
Ducele Eufemian a mers in Vounena, la mormantul sfantului Nicolae cel Nou, si s-a uns pe tot trupul cu lichidul rosu ce curgea in chip minunat din mormant. Barbatul s-a vindecat pe loc de lepra, dand slava lui Dumnezeu, pentru minunile sfintilor Sai.
Drept multumire, ducele a construit o capela inchinata Sfantului Nicolae cel Nou, asezand in ea Sfintele lui Moaste. Capul sfantului este pastrat in Manastirea Sfantul Nicolae din Andros.
In fiecare an, in ziua de 9 mai, in localitatea numita Vounena, in teologie.do.am, la biserica inchinata Sfantului Nicolae cel Nou din Vounena, la mormantul sfantului si la locul martiriului sau, un lochid de culoare rosie curge in chip minunat in afara, fiind adunat de crestinii evlaviosi si de catre preoti. Cu acesta se petrec multe minuni si vindecari. Vounena se afla pe drumul principal, ce porneste inspre sud-vestul Larisei.
