Sfantul Isaia este considerat cel mai mare prooroc al Vechiului Testament, numele acestuia insemnand "Dumnezeu mantuieste!" Potrivit iconografiei, Isaia "avea barba lunga si ascutita si se apropia a ajunge cu varsta la batranete".
Isaia a trait in Ierusalim, cu sapte secole mai inainte de venirea Mantuitorului Iisus Hristos, si a profetit sub regii Ozia, Ioatam (740-736), Ahaz (736-716), Iezechia (716-687) si Manase. In anul 722 i.Hr, cand imperiul asirian a ajuns pe cumea puterii sale, Regatul de Nord s-a prabusit; in aceasta vreme, Sfantul Isaia a avut un rol, atat religios, cat si politic, in rezistenta Regatului de Sud.
Isaia a fost numit "Evanghelistul Vechiului Testament" datorita multelor sale profetii despre Mesia, implinite in Noul Testament, odata cu Nasterea Mantuitorului din Fecioara Maria. In cele 66 de capitole ale cartii sale, Isaia a lasat profetii mesianice precum: nasterea lui Mesia dintr-o fecioara; dumnezeirea lui Mesia, adica Intruparea Domnului; inainte-mergatorul lui Mesia, adica Sfantul Ioan Botezatorul; minunile, patimile si moartea lui Mesia; preaslavirea Lui Mesia.
Sfantul Isaia
Sfantul prooroc Isaia, nascut in Ierusalim, a fost fiul lui Amos, fratele lui Amasia, regele Iudeii, si a profetit sub regii Ozia, Ioatam (740-736), Ahaz (736-716) si Iezechia (716-687), precum citim in prologul cartii sale: "Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a vazut-o despre Iuda si Ierusalim, in vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz si Iezechia, regii lui Iuda" (Isaia 1, 1).
Isaia a fost cel care L-a vazut pe Domnul Savaot asezat pe tronul slavei ceresti, inconjurat de serafimii cei cu sase aripi. "In anul mortii regelui Ozia, am vazut pe Domnul stand pe un scaun inalt si maret si poalele hainelor Lui umpleau templul. Serafimi stateau inaintea Lui, fiecare avand cate sase aripi: cu doua isi acopereau fetele, cu doua picioarele, iar cu doua zburau; si strigau unul catre altul, zicand: Sfant, sfant, sfant este Domnul Savaot, plin este tot pamantul de slava Lui!" (Isaia 6, 1-3).
Isaia a fost binecuvantat de Dumnezeu si cu darul facerii de minuni. Astfel, cand Ierusalimul era asediat de dusmani, iar seceta ameninta cetatea sfanta, dreptul Isaia s-a rugat staruitor lui Dumnezeu, cerand apa; un suvoi de apa a tasnit atunci in cetate, de sub Muntele Sion. Izvorul cel minunat a fost numit Siloam, care inseamna "trimis". Apele acestuia nu se comportau insa normal, ele iesind la suprafata doar din cand in cand, precum se vede si in timpul Mantuitorului. Astfel, se spune ca dusmanii cetatii nu gaseau niciodata apa in Siloam, insa cand venea poporul lui Dumnezeu, in frunte cu Isaia, izvorul scotea apa indestulatoare.
Potrivit traditiei iudaice, proorocul Isaia a trait pana in vremea regelui Manase. Deoarece acest rege era inchinator la idoli, Isaia s-a ridicat impotriva obiceiurilor sale pagane. Pentru aceasta, in anul 690, regele Manase a poruncit ca Isaia sa fie scos din cetate si taiat cu fierastraul in jumatate.
Proorocul a fost inmormantat aproape de scaldatoarea Siloam, langa mormintele regilor, in partea cea dinspre miaza-zi a Ierusalimului, in locul numit Aroil sau Aroghil. Regele Iezechia surpase izvoarele din Siloam, insa Dumnezeu a facut de a izvorat iarasi izvorul cel minunat, in semn de iubire pentru proorocul Isaia.
Preaslavind pe Dumnezeu prin moarte martirica, fiind taiat cu fierastraul, Sfantul Isaia este pomenit de Biserica Ortodoxa in ziua de 9 mai. Mai tarziu, pentru o vreme, cinstitele sale Moaste au fost pastrate in Constantinopol.
Cartea prorocului Isaia
Cartea profetului Isaia este inclusa atat in Biblia evreiasca, cat si in Sfanta Scriptura crestina, in Vechiul Testament. Aceasta carte este prima din scrierile profetilor numiti "mari", ea fiind urmata de cartile profetilor Ieremia, Iezechiel si Daniel. Autorul principal al acestei carti este Isaia, care a trait in Ierusalim, cu sapte secole mai inainte de Hristos.
Daca pana in anul 1800 se credea ca scrierea are un singur autor, dupa anul 1850 insa, criticii au presupus existenta unui al doilea autor, impartind cartea in doua parti, astfel: "proto-Isaia" (capitolele 1-39) si "deutero-Isaia" (capitolele 40-66). Mai apoi, unii cercetatori vor vorbi si despre un "trito-Isaia", caruia ii rezerva sfarsitul cartii (capitolele 56-66). Indiferent de autori, cartea are doua parti principale, prima parte (cap. 1-35) cuprinzand cuvantari adresate contemporanilor, iar cea de-a doua parte (cap. 40-66) vorbind despre mantuirea dreptilor; prima parte are un adaos istoric (cap. 36-39).
Prima parte a cartii lui Isaia cuprinde cuvantari si profetii rostite de acesta in diferite timpuri si imprejurari (mustrari aspre), iar partea a doua cuprinde mai ales profetii de mantuire si indemnuri profetice. Desi sunt rostite multe amenintari, scopul principal al cartii este unul consolator, judecata lui Israel si a celorlalte popoare avand menirea sa mantuiasca pe aceia care se pocaiesc si se intorc la Dumnezeu, cu credinta. O noutate in mijlocul poporului ales este si profetia care spune ca popoarele pagane nu se vor nimici, iar aceia care se vor intoarce la Dumnezeu din randul lor se vor bucura de binefacerile Imparatiei mesianice.
Isaia este profetul mesianic prin excelenta, el vorbind raspicat despre cele mai de seama evenimente din istoria mantuirii lumii, precum: genealogia lui Mesia, din tulpina lui Iesei, tatal lui David; nasterea din Fecioara; calitatea de invatator si mijlocitor al mantuirii a lui Mesia; rascumparatorul va fi rob al lui Dumnezeu. De asemenea, in cartea sa, Isaia infatiseaza foarte clar ideea universalitatii mantuirii.
Sfantul Isaia, evanghelistul Vechiului Testament
Isaia este numit "Evanghelistul Vechiului Testament" deoarece el rosteste cele mai multe profetii mesianice, cartea lui fiind asemanatoare unei Evanghelii. Dintre informatiile oferite de Sfantul Isaia despre Intruparea Mantuitorului, le vom aminti, mai jos, pe cele mai importante.
"Fi-va in vremurile cele de pe urma, ca muntele templului Domnului va fi intarit peste varfurile muntilor si se va ridica pe deasupra dealurilor. Si toate popoarele vor curge intr-acolo. Multe popoare vor veni si vor zice: "Veniti sa ne suim in muntele Domnului, in casa Dumnezeului lui Iacov, ca El sa ne invete caile Sale si sa mergem pe cararile Sale." Caci din Sion va iesi legea si cuvantul lui Dumnezeu din Ierusalim. El va judeca neamurile si la popoare fara de numar va da legile Sale" (Isaia 2, 2-4).
"Domnul meu va va da un semn: Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel. El se va hrani cu lapte si cu miere, pana in vremea cand va sti sa arunce raul si sa aleaga binele. Ca inainte ca fiul acesta sa stie sa dea la o parte raul si sa aleaga binele, pamantul de care iti este teama, din pricina celor doi regi, va fi pustiit" (Isaia 7, 14-16).
"Poporul care locuia intru intuneric va vedea lumina mare si voi, cei ce locuiati in latura umbrei mortii, lumina va straluci peste voi. Tu vei inmulti poporul si vei spori bucuria lui. El se va veseli inaintea Ta, cum se bucura oamenii in timpul secerisului si se veselesc la impartirea prazilor. Caci jugul ce-l apasa, si toiagul ce-l loveste, si nuiaua ce-l asupreste, Tu le vei sfarama, ca in zilele lui Madian. Caci Prunc s-a nascut noua, un Fiu s-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui: Inger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie. Si mare va fi stapanirea Lui si pacea Lui nu va avea hotar. Va imparati pe tronul si peste imparatia lui David, ca s-o intareasca si s-o intemeieze, prin judecata si prin dreptate, de acum si pana-n veac" (Isaia 9, 1-6).
"O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da. Si Se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii si al intelegerii, duhul sfatului si al tariei, duhul cunostintei si al bunei-credinte. Si-L va umple pe El duhul temerii de Dumnezeu" (Isaia 11, 1-9).
"Laudati pe Domnul, chemati numele Lui, vestiti printre neamuri lucrarile Lui, dati de stire ca inalt este numele Lui! Cantati in strune pe Domnul, caci El a facut fapte stralucite! Sa stie aceasta tot pamantul! Saltati si va veseliti locuitori ai Sionului, caci mare este in mijlocul vostru Sfantul lui Israel!" (Isaia 12, 1-6).
"Domnul Savaot va pregati in muntele acesta pentru toate popoarele un ospat de carnuri grase, un ospat cu vinuri bune, carnuri grase cu maduva, vinuri bune, limpezite! Si in muntele acesta El va da la o parte valul care invăluie toate popoarele si perdeaua care acopera toate neamurile. El va inlatura moartea pe vecie! Si Domnul Dumnezeu va sterge lacrimile de pe toate fetele si rusinea poporului Sau o va indeparta de pe pamant, caci Domnul a grait!" (Isaia 25, 6-8).
"Ce stricaciune! Oare olarul poate fi socotit drept lut? Lucrul poate oare zice despre lucrator: "Nu m-a facut el!" Vasul zice oare despre olar: "El nu pricepe?" In vremea aceea, cei surzi vor auzi cuvintele cartii si ochii celor orbi vor vedea fara umbra si fara intuneric. Cei smeriti se vor bucura intru Domnul si cei saraci se vor veseli de Sfantul lui Israel" (Isaia 28, 16-20).
"Si a zis Domnul: De aceea poporul acesta se apropie de Mine cu gura si cu buzele Ma cinsteste, dar cu inima este departe, caci inchinarea inaintea Mea nu este decat o randuiala omeneasca invatata de la oameni. De aceea, voi face pentru poporul acesta minuni fara seaman. Intelepciunea celor intelepti se va pierde si istetimea celor isteti va pieri" (Isaia 29, 13-14).
"Atunci se vor deschide ochii celor orbi si urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sari schiopul ca cerbul si limpede va fi limba gangavilor; ca izvoare de apa vor curge in pustiu si paraie in pamant insetat" (Isaia 35, 1-10).
"Un glas striga: In pustiu gatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru. Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa se plece; si sa fie cele strambe, drepte, si cele colturoase, cai netede. (...) Suie-te pe munte inalt, cel ce binevestesti Ierusalimului, ridica glasul tau cu putere, cel ce binevestesti Ierusalimului, inalta glasul si nu te teme, zi cetatilor lui Iuda: "Iata Dumnezeul vostru!" Ca Domnul Dumnezeu vine cu putere si bratul Lui supune tot. Iata ca pretul biruintei Lui este cu El si rodul izbanzii merge inaintea Lui. El va paste turma Sa ca un Pastor si cu bratul Sau o va aduna. Pe miei ii va purta la sanul Sau si de cele ce alapteaza va avea grija" (Isaia 40, 3-11).
"Iata Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, intru Care binevoieste sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu si El va propovadui popoarelor legea Mea. Nu va striga, nici nu va grai tare, si in piete nu se va auzi glasul Lui. Trestia franta nu o va zdrobi si festila ce fumega nu o va stinge. El va propovadui legea Mea cu credinciosie; El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri, pana ce nu va fi asezat legea pe pamant; caci invatatura Lui toate tinuturile o asteapta" (Isaia 42, 1-8).
"Putin lucru este sa fii sluga Mea, ca sa aduci la loc semintiile lui Iacov si sa intorci pe cei ce-au scapat dintre ai lui Israel. Te voi face Lumina popoarelor, ca sa duci mantuirea Mea pana la marginile pamantului!" Asa graieste Rascumparatorul si Sfantul lui Israel catre Cel dispretuit si catre uraciunea neamurilor, Sluga tiranilor: "Regi Te vor vedea si se vor ridica, capetenii se vor inchina pentru Domnul cel credincios si pentru Sfantul lui Israel, Cel Care Te-a ales!" (Isaia 49, 6-7).
"Domnul Dumnezeu Mi-a dat Mie limba de ucenic, ca sa stiu sa graiesc celor deznadajduiti. In fiecare dimineata El desteapta, trezeste urechea Mea, ca sa ascult ca un ucenic. Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, dar Eu nu M-am impotrivit si nici nu M-am dat inapoi. Spatele l-am dat spre batai si obrajii mei spre palmuiri, si fata Mea nu am ferit-o de rusinea scuiparilor. Si Domnul Dumnezeu Mi-a venit in ajutor si n-am fost facut de ocara. De aceea am si intarit fata Mea ca o cremene, caci stiam ca nu voi fi facut de ocara. (...) Cine din voi se teme de Domnul sa asculte glasul Slugii Sale! Cel care umbla in intuneric si fara lumina sa nadajduiasca intru numele Domnului si sa se bizuie pe Dumnezeul lui!" (Isaia 50, 4-11).
"Crescut-a inaintea Lui ca o odrasla si ca o radacina in pamant uscat; nu avea nici chip, nici frumusete, ca sa ne uitam la El, si nici o infatisare, ca sa ne fie drag. Dispretuit era si cel din urma dintre oameni; om al durerilor si cunoscator al suferintei, unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata; dispreţuit si nebagat in seama. Dar El a luat asupra-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a impovarat. Si noi Il socoteam pedepsit, batut si chinuit de Dumnezeu, dar El fusese strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat. Toti umblam rataciti ca niste oi, fiecare pe calea noastra, si Domnul a facut sa cada asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor. Chinuit a fost, dar S-a supus si nu si-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, asa nu Si-a deschis gura Sa. Intru smerenia Lui, judecata Lui s-a ridicat si neamul Lui cine il va spune? Ca s-a luat de pe pamant viata Lui! Pentru faradelegile poporului Meu a fost adus spre moarte. Mormantul Lui a fost pus langa cei fara de lege si cu cei facatori de rele, dupa moartea Lui, cu toate ca nu savarsise nici o nedreptate si nici inselaciune nu fusese in gura Lui. Dar a fost voia Domnului sa-L zdrobeasca prin suferinta. Si fiindca Si-a dat viata ca jertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, isi va lungi viata si lucrul Domnului in mana Lui va propasi. Scapat de chinurile sufletului Sau, va vedea rodul ostenelilor Sale si de multumire Se va satura. Prin suferintele Lui, Dreptul, Sluga Mea, va indrepta pe multi, si faradelegile lor le va lua asupra Sa. Pentru aceasta Ii voi da partea Sa printre cei mari si cu cei puternici va imparti prada, ca rasplata ca Si-a dat sufletul Sau spre moarte si cu cei facatori de rele a fost numarat. Ca El a purtat faradelegile multora si pentru cei pacatosi Si-a dat viata" (Isaia 53, 2-12).
"Lumineaza-te, lumineaza-te, Ierusalime, ca vine lumina ta, si slava Domnului peste tine a rasarit! Caci, iata, intunericul acopera pamantul, si bezna, popoarele; iar peste tine rasare Domnul, si slava Lui straluceste peste tine. Si vor umbla regi intru lumina ta si neamuri intru stralucirea ta. Ridica imprejur ochii tai si vezi, ca toti se aduna si se indreapta catre tine. Atunci vei vedea, vei straluci si va bate tare inima ta si se va largi, caci catre tine se va indrepta bogatia marii si avutiile popoarelor catre tine vor curge. Feciorii de neam strain zidi-vor zidurile tale si regii lor in slujba ta vor fi, ca intru mania Mea te-am lovit si in indurarea Mea M-am milostivit de tine. Portile tale mereu vor fi in laturi, zi si noapte vor ramane deschise. Din parasita si defaimata ce erai pe veci, voi face din tine mandria veacurilor, bucurie din neam in neam. Si nu se va mai auzi de silnicie in tara ta, de pustiire si de ruina in hotarele tale. Zidurile tale le vei numi mantuire si portile tale lauda. Nu vei mai avea soarele ca lumina in timpul zilei si stralucirea lunii nu te va mai lumina; ci Domnul va fi pentru tine o lumina vesnica si Dumnezeul tau va fi slava ta. Soarele tau nu va mai asfinti si luna nu va mai descreste; ca Domnul va fi pentru tine lumina vesnica si zilele intristarii tale se vor sfarsi. In poporul tau vor fi numai drepti si vor stapani tara pentru totdeauna; vlastar pe care l-am sadit Eu, lucrul mainilor Mele facut spre slava Mea. Cel mai mic va fi cat o mie, cel mai neinsemnat va fi cat un neam puternic: Eu, Domnul, am hotarat acestea si, la vreme, voi fi implinitorul lor" (Isaia 60, 1-22).
