Friday, 2024-03-29, 4:42 PM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Teologia Liturgică

Sfinţii imnografi şi melozi bisericeşti

MELOD, IMNOGRAF (melodoV o, însemnând cântăreţ, poet liric), desemnează poetul şi compozitorul în acelaşi timp al unor texte sfinte, pătrunse în cult şi aşezate pe un melos special. Până în secolul IX, în cântarea bisericească, toţi irnnografii, adică alcătuirtorii de texte sfinte pentru slujbele Bisericii erau şi melozi, adică alcătuiau şi melosul pentru textele compuse de ei. După secolul IX, melozii rămân doar imnografi adică doar alcătuitori de texte liturgice, pe care le aplicau în metrul, ritmul şi rima unor compoziţii anterioare. Melozii şi imnografii sunt marii poeţi creştini care au compus, începând din secolele IV-V, poezia imnografică creştină, la care se adaugă desigur şi cântările vechi de origine biblică (psalmii îndeosebi). Poezia imnografică intră în structura cultului mai ales în cadrul slujbei de dimineaţă (Utrenia) şi în cadrul celei de seară (Vecemia), sub forma troparelor, condacelor, stihirilor şi canoanelor.

Melozii creştini sunt: Sfântul Ignatie Teoforul (+107), autor de Cântări şi Imne, introducând în Biserică cântarea antifonică, adică alternată între grupurile de credincioşi, bărbaţi şi femei); Sfântul Iustin Marirul şi Filosoful (+163, autor al unor imne şi reguli de cântare, cuprinse în lucrarea Psaltis); Sfântul Celement Alexandrinul (+215, autor a unui imn în şase strofe, închinat Mântuitorului Hristos, în cuprinsul lucrării sale Pedagogul); Antinoghen Martirul, episcopul Sevastiei (+311, autorul imnului Lumină lină, din cadrul slujbei Vecerniei); Sfântul Atanasie al Alexandriei (+374, a contrubuit la înfrumuseţarea şi omogenizarea cântării bisericeşti, întărind autoritatea ei în Biserică, lui fiindu-i atribuit tropaul „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară!”); Sfântul Efrem Sirul (+373, a scris peste 80 de imne în cinstea Maicii Domnului, peste 27 de imne închinate Naşterii Domnului, 13 imne închinate Botezului Domnului; a scris de asemenea imne închinate Păresimilor, Azimelor, Răstignirii şi Învierii, peste 50 de imne despre Biserică şi peste 50 împotriva ereziilor, afirmând dreapta credinţă a Bisericii); Sfântul Vasile cel Mare (+389, autor atât al Litrughiei car-i poartă numele, cât şi al unui mare număr de rugăciuni, cuprinse atât în Molitfelnic, cât şi în Ceaslov, purtând titlul „Facere a lui Vasile cel Mare”); Sfântul Grigorie de Nazianz (+390, este în mod indirect autorul multor imne şi cântări intrate în cult, căci deşi el n-a scris imne în mod special, a ţinut cuvântări şi predici cu texte poetice, atât de frumoase, încât textul lor a fost însuşit de imnografi, aceştia compunându-le doar muzica; aceste texte sunt extrase din Cuvântările sale la Ziua învierii sau la Naşterea Domnului, ale căror cuvinte i-au inspirat pe melozii de mai târziu, precum Ioan Damaschin, Cosma de Maiuma, ş.a.); Sfântul Ambrozie al Mediolanului (+397, care introduce cântarea antifonică în biserica din Milano, care s-a extins mai apoi în tot Apusul, alcătuind şi imne proprii, printre care „Pe Tine Dumnezeule Te lăudăm”); Sfântul Ioan Gură de Aur (+407, autor al Liturghiei care-i poartă numele şi a unui mare număr de tropare, cântate la slujbele de noapte, fiind alcătuite pentru combaterea arianismului; a alcătuit de asemenea rugăciuni şi cântări cuprinse în Molitfelnic, purtând titlul „Facerea lui Ioan Gură de Aur”); Sfântul Anatolie, Patriarhul Constantinopolului (+458, autor al stihirilor numite „anatoliceşti” - anatoulika sau „ale lui Anatolie” şi al Troparelor Învierii, care se cântă sâmbăta la Vecernie); Sfântul Chirii al Alexandriei (+444, căruia i se atribuie introducerea în cult a imnului „Născătoare de Dumnezeu Fecioară”); Sfântul Roman Metodul „scriitorul de cântări” sau „dulce cântăreţul” (a fost episcop al Smirnei în prima jumătate a secolului al Vl-lea; el a compus aproape 1000 de imne, la Praznicele Mântuitorului, ale Maicii Domnului şi ale sfinţilor, multe dintre ele păstrându-se până astăzi; este socotit creatorul condacelor şi icoaselor, cel mai frumos dintre acestea fiind Condacul Crăciunului: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte”; a mai compus de asemenea condace la Bobotează şi la Întâmpinarea Domnului, la sărbătoarea sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la Duminicile lăsatului sec de carne şi a Floriilor, la ziua Învierii şi a Înălţării Domnului la cer, ş.a.); împăratul Justinian cel Mare (care alcătuieşte imnul „Unule Născut”, cu scopul combaterii ereziei monofizite); împăratul Iustin al II-lea (+578, care introduce în Sfânta Liturghie Imnul Heruvic, „Noi care pe heruvimi” şi chinonicul „Cinei Tale celei de taină”); Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului (+638, a scris foarte multe Triode, precum şi numeroase tropare şi idiomele la Naşterea Domnului şi la Vinerea Mare şi stihira întâia la Sfinţirea cea mare a apei, din ziua Bobotezei; lui îi este atribuită de asemenea marea rugăciune de Sfinţire a apei de la Bobotează); Gheorghe, episcopul Siracuzei (+669, autorul a numeroase tropare la Naşterea şi Arătarea Domnului, la Sfântul Dumitru, ş.a.); Sfântul Serghie, Patriarhul Constantinopolului (610-638), autorul Acatistului Maicii Domnului şi a unei frunoase cântări de mulţumire şi laudă către Sfânta Fecioară); George Pisidis, diacon al Patriarhiei din Constant inopol (lui fiindu-i atribuit imnul heruvic de la Litrughia Darurilor mai înainte Sfinţite: „Acum Puterile cele cereşti”); Sfântul Andrei Criteanul (+740, care a compus Canonul cel Mare al Săptămânii a cincea din Postul cel Mare şi stihuri pentru următoarele Praznice: Naşterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Înălţarea   Sfintei   Cruci,   Naşterea   Maicii   Domnului);   Sfântul   Gherman   al Constantinopolului;   Sfântul   Ioan   Damaschinul   (+749,   este   alcătuitorul   unei impresionante opere imnografice, îmbunătăţind mare parte dintre operele existente, compunând pe lângă acestea şi altele noi; astfel el a compus: Canoanele Învierii celor opt glasuri din Octoih, stihiri sau apostihii pentru Vecernie şi Utrenie, dogmaticile celor opt glasuri, Canoane la Naşterea, Botezul Domnului, la Înălţare, la Cincizecime şi Schimbarea la faţă, la Adormirea Maicii Domnului, ş.a, troparele de umilinţă, axionul „De tine se bucură” de la Litrughia Sfântului Vasile cel Mare; a completat de asemenea cântările de la Slujba înmormântării); Cosma de Maiuma sau Melodul (+781, a scris Canonul Crăciunului, Canoane la Botezul Domnului, la Întâmpinarea Domnului, la Duminica Floriilor, la Joia Mare, la Înălţarea la cer şi la Schimbarea Domnului la faţă; lui îi este atribuită partea introductivă a Axionului); Iosif (+830) şi Teodor Studitul (+826) -cei doi fraţi studiţi sunt socotiţi autorii Triodului, în sensul că au adunat tot ce se cânta până la ei în Sfântul şi Marele Post, punând imnele în rânduială, adăugând şi compoziţiile lor proprii: canoane, stihiri, tropare şi tricântări; Teofan Mărturisitorul (+843, autor a peste 130 de canoane din Mineie); Ştefan Graptul, Mitropolit al Niceii (+843, este autor al Canoanelor Sfinţilor Îngeri pentru cele opt glasuri ale Octoihului); Iosif Graptul, scriitorul de cântări sau Imnograful (alcătuitor a multe canoane întru cinstirea sfinţilor din Mineie, a Canoanelor celor opt glasuri pentru zilele de rând ale săptpmânii, din Octoih; de la e1 se păstrează 175 de Canoane); Iosif, scriitorul de cântări (+883, a compus 48 de Canoane pentru Mineie, cântările din toate zilele Pentricostarului, Canoane la Acatistele Sfintei Fecioare şi a Sfinţilor Îngeri, Canoane de pocăinţă la Sfântul Ioan Botezătorul, la Sfânta Cruce, la Sfântul Nicolae şi la toţi sfinţii; i se atribuie peste 214 canoane); Mitrofan Mitropolitul Smirnei (sec. IX, alcătuitor al Canoanelor din Octoih ale Sfintei Treimi de la Miezonopticile Duminicilor); Leon înţeleptul sau Filosoful, împăratul Bizanţului (+911, a compus stihirile Evangheliei şi cele 11 svetilne duminicale, stihiri la Vecernia Floriilor, precum şi alte stihiri din Triod şi din Mineie) şi fiul său Constantin al VIII-lea Porfirogenetul (+959, autor al Luminândelor duminicale); Ioan Monahul, arhiepiscopul Evhaidei (sec. IX, care a alcătuit 24 de canoane de umilinţă închinate Mântuitorului, precum şi Canonul îngerului Păzitor; el a făcut de asemenea şi o codificare a Mineielor, sistematizând Canoanele compuse până în vremea sa); Sfântul Metodie, patriarhul Constantinopolului (+846, alcătuitorul rânduielilor pentru venirea la credinţa ortodoxă a necreştinilor, precum şi al Mărimurilor la laudele din 21 mai; potrivit unor liturgişti el a compus şi rânduiala slujbei Logodnei şi a Cununiei); Simeon Metafrastul (+970, căruia îi este atribuit canonul Cuvioasei Mria Egipteanca şi a unor rugăciuni din Canonul Sfintei Împărtăşanii); Nichifor Vlamide sau Vlemidis (teolog bizantin din secolul XIII, care a alcătuit culegerea de „Psalmi aleşi” şi „Mărimurile” sărbătorilor de peste an); Teodor Lascaris, împăratul Niceii (sec. XIII, a compus frumosul "Paraclis al Maicii Domnului) şi Nichifor Calist (sec. XIV, autorul Sinaxarelor Triodului şi Penticostarului).

 

Biblografie: Sfântul Ignatie Teoforul, Epistola către Efeseni, cap. 4, în Scrierile Părinţilor Apostolici, traducere, note şi indici de Pr. Dr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti. 1995, p. 190; Sfântul Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea a IlI-a, cap. XII, trad. D. Fecioru şi Olimp Căciulă, 1939, p. 350-352; Sfântul Efrem Şirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii şi Învierii, Studiu introductiv şi traducere diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999; Idem, Imnele Naşterii şi Arătării Domnului, traducere şi prezentare diac. Ioan I. Ică jr.. Editura Deisis, Sibiu, 2000; Sfântul Roman Melodul, Imne, traducere, studiu introductiv şi note Cristina Rogobete şi Sabin Preda, Editura Bizantină, Bucureşti, 2007; Idem, Imnele Pocăinţei, studiu introductiv de Andrew Louth, trad. şi note de Parascheva Grigoriu, Editura Trisaghion, 2006; Pr. Petre Vintilescu, Poezia imnografică în cărţile de ritual şi cântare bisericească, Editura Partener, Galaţi, 2006; Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica Generală, p. 721-730.

Category: Teologia Liturgică | Added by: PortalOrtodox (2012-02-25)
Views: 2228 | Comments: 1 | Tags: liturgica referat, liturgica online, liturgica speciala, relige, curs liturgica, manual online liturgica, referat | Rating: 5.0/1
Total comments: 1
1 andreeat31  
0 Spam
Doamne ajuta!
eu pe Sfântul Serghie, Patriarhul Constantinopolului (610-638) nu l-am gasit ca sfânt, aveti mai multe date?
Ioan monahul este praznuit pe † 5 octombrie
https://edituradoxologia.ro/o-pecet....parului
Multumesc!

Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2024