Despre Vremea impacarii - Poarta definitiv inchisa
Cu ani in urma am trecut prin Cluj, pe langa Facultatea de Medicina Veterinara. Intr-un gard lateral al acestei facultati exista o poarta veche, ruginita, inchisa cu un lacat la fel de vechi si de ruginit, si cu niste buruieni crescute de jur imprejur. Pe aceasta poarta laterala scria cu vopsea: "Poarta inchisa definitiv. Intrarea se face pe poarta principala."
Atunci m-am gandit la acele multe porti "inchise definitiv” din sufletele oamenilor: poarta catre sotie, catre sot, catre copii sau catre parinti. Ori poarta catre soacra, catre nora, catre vecina, sora, frate, sef sau bunica. "Nu vreau sa-l vad sau s-o mai vad in viata mea, nu vreau sa mai aud de numele lui sau a ei.”
Porti vechi, ruginite, pline de balarii, legate cu un lant mare si ruginit si cu un lacat pe masura.
Scartzaie ingrozitor daca vrei sa le deschizi!
Mai bine nu incerci!
Poate ca ai avut dreptate sa inchizi definitiv poarta aceea ! Poate a fost vorba despre un viol, un incest, un abuz fizic, emotional sau verbal, poate a fost vorba despre o nedreptate crasa, strigatoare la cer, care te-a amarat peste masura de mult. Poate ca "celalalt” ti-a gresit intr-adevar si a pacatuit impotriva ta. Ai dreptate sa fii suparat.
Iisus le-a zis ucenicilor: "Adevarat, adevarat va spun ca eu sunt usa oilor. (...) Eu sunt usa. (...) Eu am venit ca oile sa aiba viatza si s-o aiba din belsug.”
"Deschide usa crestine, Ca sa intre Hristos si-n tine.”
Deschide usa din inima ta si spune: "Hristos este "POARTA sau USA”. El este in inima mea si El face toate lucrurile noi.”
"Caci daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” Slava Lui !
Altfel, portile sau usile inchise din viata ta iti vor fura "belsugul” - spiritual vorbind. Vei fi vesnic trist, incruntat, innegurat, deprimat, nervos, suparat, dar... fara sa stii de ce.
Este vorba despre "acele” porti pline de panze de paianjen, de rugina si de balarii. Fa TU primul pas, da TU telefonul pe care ai vrea sa-l primesti si nu mai astepta sa vezi cat va mai dura pana cand el sau ea va catadicsi sa-si ceara iertare. Poate nu-si va cere iertare NICIODATA ! Dar iart-o sau iarta-l chiar FARA ca el sau ea sa-si ceara iertare.
Spune in mintea ta si spune-i si persoanei cu pricina: "Te iert, chiar daca nu ti-ai cerut iertare !”
Si fac lucrul acesta fara sa ma simt mai sfant sau mai destept decat celalalt, ci simtindu-ma doar "un rob netrebnic”, care am facut "ceea ce eram dator sa fac”.
De asta exista Vremea Impacarii !
Ca sa dispara portile inchise definitiv si sa am viata din belsug - s-alerg, sa zbor, sa cant, sa exult de bucurie. Am iertat si-am fost iertat... "precum iertam si noi gresitilor nostri”.
