| Rugaciune pentru cel ispitit de vrajmas Suflet
necajit vine catre Tine, Stapane Sfinte, si cu lacrimi vorbeste cu
Tine, pentru pierzatorul vrajmas, si cu toata smerenia cade rugandu-se
Tie pentru potrivnicul care il necajeste pe el. Deci de vreme ce cu
nerusinare vine catre Tine, auzi-l pe el degrab; si fiindca a alergat cu
dorire catre Tine, cu osardie cerceteaza-l pe dansul. De il vei trece
cu vederea pe el cand se necajit, a pierit; de vei zabovi a-l auzi pe
el, fiind tinut, a lipsit. Iar daca il vei cerceta pe el pentru
indurarile Tale, se afla; iar daca vei cauta spre dansul, se mantuieste;
daca il vei auzi pe el, se imputerniceste. Ravneste pentru dansul, ca
logodnica a Ta este; fiindca si cel ce l-a logodit pe dansul Tie este
Pavel Apostolul, care a zis ca fara de moarte ravnitor esti (v. II
Corinteni 11:2). Sa nu il treci pe el cu vederea ca sa nu socoteasca
vrajmasul ca i-ai dat lui carte de despartire si l-ai alungat pe dansul
de la Tine. Cearta-ma
pe mine, Stapane, pentru indurarile Tale, si sa nu ma dai pe mine in
mainile pierzatorului. Caci iata am adunat gandurile mele dinspre toate
partile, si nu aflu a se pomeni vreun bine inaintea Ta, decat numai
aceasta, ca afara de Tine pe altul nu stiu. Latime nemasurata este
darul tamaduirilor Tale; si tuturor celor ce vin catre Tine le da
tamaduire. Pentru ca si ranile mele adeseori se tamaduiesc cu
indurarile Tale si iarasi putrezesc pentru a mea lenevire. Acum am uitat
pe Doctorul intru sanatatea mea, si m-a uitat pe mine Doctorul intru
boala mea. Ca osteneala iti dau Tie pacatele mele, cunosc; si ca miluit
fiind Te intarit pe Tine, nu-mi e necunoscut; si ca ma suferi pe mine
pentru milosardia Ta, nu uit; fiindca si maica cea milosarda fiind
lepadata de pruncul sau, nu sufera sa-l treaca cu vederea pe el, ca se
biruieste de indurarile sale. Deci daca aceea intr-acest chip este, cu
cat mai vartos milostivirea Ta? Iata dar, Stapane, si indurarile pasarii
se varsa peste puii sai, si in fiecare ceas ii cerceteaza pe ei si
mancare le aduce lor, si se osteneste ca sa-i hraneasca pe ei; ca se
biruieste de indurari. Si daca cele necuvantatoare asa de milosarde
sunt, cu atat mai mult darul Tau, de mii de ori mai mult biruindu-se de
indurarile, va milui pe cei ce vin catre dansul si il cauta pe el intru
adevar. Iata iarasi izvorul plin este de ape izvorand neincetat, si da
cu indestulare tuturor celor ce vin catre dansul, si nu are trebuinta
de laude omenesti; caci nu este lauda lui a da in dar bautura, ci a Te
slavi pe Tine printr-insul. Fiindca prea aratat este ca pentru facerea
de bine a Darului Tau da acela bautura. Caci iata a istorisit izvorul
noianul cel nemarginit al indurarilor Tale. Cu indestulare hranesti
puterile ceresti si toata suflarea cea de pe pamint o iconomisesti,
nelipsit fiind de laude si de slava a toata zidirea. Slavit esti intru
fiinta maririi Tale si intru marea cuviinta a slavei Tale. Dragostea
Ta dorind mantuirea noastra, se pleaca pe Sine catre noi, ca
slavoslovind-o noi pe dansa sa ne mantuim intru dansa printr-insa. Caci
incredintat sunt, ca insasi dragostea Darului Tau ne sprijineste si
primeste pe cel ce vine catre dansa. Si mai inainte cunoscator fiind,
o, Stapane, vezi de s-a dezbracat el desavarsit de lume. Mai inainte de a
ajunge el la usa, ii deschizi lui; mai inainte de a cadea el
inainte-Ti, ii intinzi lui mana; mai inainte de a izvori el lacrimi,
versi peste dansul indurarile Tale; mai inainte de a-si marturisi el
datoriile sale, ii dai iertarea. Nu invinuiesti; nu ii zici unde a
cheltuit anii, cum a trecut vremea; nu cauti suma zapisului pacatelor
lui; nu pomenesti intaratarea lenevirii lui; nu defaimi lepadarea
facerilor Tale de bine, ci smerenia, si plansul, si asezarea inimii mai
inainte vazand-o, strigi: "Scoateti haina cea dintai si il imbracati pe
el; jertfiti vitelul cel gras spre odihna si veselie" (Luca 15, 22). Se
aduna ingerii si se veselesc pentru aflarea fiului celui pierdut si
pentru intoarcerea mostenitorului celui amagit; si ca pe un negutator ce
a venit intru ale sale cu multa bogatie, asa primeste Darul Tau pe
pacatosul ce se apropie din tot sufletul; caci doreste sa vada lacrimile
si inseteaza sa vada pocainta si se bucura pentru sarguinta celor ce
se sarguiesc sa se pocaiasca. Deci
arata si intru mine multa milosardia Ta si slobozeste-ma din
stramtorarea pierzatorului; caci ranindu-ma, sta batjocorindu-ma. Si
precum pe mare s-au apropiat ucenicii si Te-au desteptat pe Tine, si
prin glasul cel binecuvintat al gurii Tale a incetat furtuna vantului si
s-a alinat viforul valurilor, auzi lacrimile mele, ca ziua si noaptea
Te desteapta pe Tine. Doisprezece ani locuind doctorii langa cea
bolnava, nu au putut sa-i tamaduiasca curgerea sangelui, ci mai multa
durere ii dadeau decat tamaduire; si cate aceia nu au putut, Tu ai dat;
si in cate aceia au fost biruiti, tu le-ai insanatosit si fara de
osteneala ai daruit tamaduirea. Caci nadajduind a se tainui de Tine, pe
ascuns s-a apropiat de poala hainelor Tale. S-a apropiat, nu s-a atins
de Sfantul Tau Trup, si imbracamintea Ta tamaduire i-a dat ei, si
izbavire fara de vatamare de multi doctori (v. Matei 9:20). Izbaveste si
sufletul meu cel necajit de rusinea si ocara vrajmasului care ma
necajeste pe mine, Milosarde Doctore; arata-Ti in madularele mele multa
Ta intelepciune; si neintinate fa ranile mele, si pune in ele podoaba
faptelor bune, si propovaduias-ca-se Darul Tau, ca el pe mine m-a
izbavit. Mielule
cel fara de pacate, Care Te-ai junghiat pentru mantuirea a toata lumea
si ai impacat cerul si pamantul, sa nu ma lepezi pe mine, caci fara de
rusine m-am apropiat de Tine, si sa nu imi spui mie: "Ce ai suferit
pentru Mine?" In ziua cea infricosata si strasnica vei zice noua
pacatosilor: "Stiti ce am suferit pentru voi? Nevazut fiind, vazut am
fost de voi; fara de moarte fiind, pentru voi am fost osandit; fara de
pacate fiind, pentru voi am fost palmuit; si asa rastignindu-ma nu M-am
maniat; batjocorit fiind, nu am blestemat. Eu, Stapanul, mai presus
fiind de toate pacatele si vinovatiile, pentru voi am suferit acestea;
voi, vinovatii, pentru Mine ce ati suferit?" Pentru aceasta nu are
cineva din noi dare de raspuns. AduTi
aminte, Doamne, ca acestea toate Le-ai suferit pentru noi, pentru
milosardia Ta si pentru bunatatea si dreptatea Ta, si nu pentru
ispravile noastre; caci precum atunci cand ai fost vandut pentru noi,
Sfant erai si Nepacatos, si acum Acelasi esti, Stapane, caci nu s-a
schimbat milosardia Dumnezeirii Tale, pe care o ai din fire; iar noi si
atunci eram necredinciosi si rai si vicleni, si acum suntem pacatosi si
neputinciosi. Deci darul pe care ni l-ai daruit pentru milosardia Ta,
sa nu il iei pe el de la noi; caci daca atunci pentru dragostea noastra
ne-ai izbavit pe noi, iar acum fiindca am gresit, pentru aceasta Te-ai
maniat si Ti-ai luat mana Ta de pe noi? Cu cuviinta am zis Sfant, caci
pentru dreptatea noastra atunci ne-ai izbavit pe noi, si acum inca, caci
am gresit, Te-ai departat de la noi. insa, precum mai inainte am spus,
noi si atunci pagani eram si acum pacatosi; deci daruirea pe care ne-ai
daruit-o noua pentru iubirea Ta de oameni, pana in sfarsit arat-o spre
noi. Eu,
suflet necajit fiind, iara si iara strig catre Tine, Stapane, si a ma
apropia la Tine pentru vrajmasul meu ma silesc: Vezi, Stapane, si fii
mie scapare, si cearta pe ispititorii sai, ca in tot ceasul ma
impresoara pe mine si nu pricep, ma fura pe mine si nu cunosc, ma
raspandesc pe mine si nu ma umilesc; ma impiedica pe mine ca sa Te rog
pe Tine, caci cunosc ca de voi striga catre Tine cu lacrimi si cu
suspin, nu ma vei lasa. Vai mie, ce fel de impotriva luptatori am in
lupta! Fericit sunt, ce fel de izbavitor am si datator de plata pentru
nevointa! Vasiliscul, fiara, cumplita este intru amandoua, in vedere si
in amaraciune, si balaurul acesta in amandoua acestea ale lui mai rau
este: in lupta si in nerusinare. Putere sfanta, ce ai inghitit toiegele
cele prefacute in balauri, cearta si pe balaurul acesta, ca fara de
sfiala se apropie de mine, si prin nerusinarea luptei lui, comoara
lucreaza celor ce sufera, si scarba pe care o aduc ingrozirile lui,
fericire are ascunsa; caci bucuria veacului acestuia este amestecata cu
mahnire; iar scarba si stramtorarea, bucurie si viata vesnica
prilejuiesc. Totdeauna
am fost neputincios, si sunt neputincios, Stapane, si neincetat ma
cerceteaza pe mine Darul Tau si ma vindeca pe mine; si in fiecare ceas
am lepadat plata tamaduirilor lui si o lepad. Fiindca nepretuite sunt
tamaduirile Darului Tau si in dar pe ele le dai, si fiindca prin
lacrimi le daruiesti pe ele, daruieste-mi si mie, prin lacrimile mele,
tamaduirile sufletului meu. Prea aratat este tuturor ca veacul acesta se aseamana luptei, si balaurul cel tare cu toti se lupta impotriva. De
unii se biruieste si se calca, iar pe altii ii biruieste si ii calca; de
unii se surpa si se batjocoreste, iar pe altii el ii surpa si ii
batjocoreste; unii, prin lupta lui se incununeaza, iar altii prin lupta
lui se bimiesc; unii, prin amaraciunea lui, dulceata vietii celei
vesnice o dobandesc, iar altii, prin dulceata lui si molesirea,
amaraciunea muncii celei vesnice o afla; unii, prin neaverea cea
desavarsita a lor, cu lesnire il supun pe dansul, iar pe altii, pentru
infasurarea cu lucrurile cele pamantesti, el ii supune; si celor ce
doresc pe Dumnezeu din tot sufletul, razboiul lui ca o nimica este; iar
celor ce doresc lumea, greu este si nesuferit. Fericiti
sunt cei ce pe Dumnezeu au iubit si pentru dragostea Lui au defaimat pe
toate. Fericiti sunt cei ce lacrimeaza ziua si noaptea, ca sa se
izbaveasca de mania ce va sa fie. Fericiti sunt cei ce s-au smerit pe
sine de buna voie, ca acolo se vor inalta. Fericiti cei infranati, ca
desfatarea Raiului pe dansii ii asteapta. Fericiti cei ce si-au chinuit
trupurile lor in privegheri si in nevointa, ca bucuria raiului le este
lor gatita. Fericiti cei ce s-au facut de buna voie biserica a Sfantului
Duh, ca acestia vor sedea de-a dreapta. Fericiti cei ce au castigat
dragostea lui Dumnezeu in sufletele lor, ca acestia se vor chema
iubitori de Hristos. Fericiti cei ce s-au rastignit pe sine, ca intru
Dumnezeu s-a facut cugetarea lor ziua si noaptea. Fericiti cei ce si-au
incins mijloacele lor cu adevarul si si-au gatit candelele lor, si
asteapta pe Mirele lor cand se va intoarce de la nunti. Fericit cel ce a
castigat ochilor celor intelegatori privirea bunatatilor celor ce vor
sa fie si a muncii celei vesnice, si s-a sarguit a se osteni ca sa
dobandeasca vesnicele bunatati. Fericit cel ce are inaintea ochilor
neincetat acel infricosat ceas si s-a silit a bine placea pana este
vreme. Fericit cel ce s-a facut pe pamant nepatimas ca un inger, ca
impreuna cu ingerii sa se bucure in ziua aceea. Deci
sa ne sarguim, fratilor, cele de sus a le vedea, cele de sus a le
intelege, cele de sus a le gandi, cele de sus a le socoti, cele de sus a
le pomeni, cele de sus a le castiga, cele de sus a le pricepe, cele de
sus a le grai, cele de sus a le face, cele de sus a le negutatori; cu
totul la cele de sus a ne indrepta si a nu inclina spre cele de jos,
unde sunt dulcetile si poftele veacului acestuia desert si purtator de
moarte, ci bine este totdeauna a cauta cu ochiul inimii, ca sa nu cada
ceva in lumina ochiului, sau gand rau si viclean, sau altceva din cele
ce nu plac Stapanului Dumnezeu, si sa intunece mintea; ci auzi tu, cel
ce citesti, pentru sine-mi zic, avem ce sa gandim totdeauna, avem pe
ingeri, avem pe Arhangheli, avem pe Puteri, avem slavele Domniilor,
avem pe Heruvimi, avem pe Serafimi, avem pe insine, avem pe Dumnezeu
Stapanul tuturor, numele cel bun si sfant, avem pe Prooroci, avem pe
Apostoli, avem Sfintele Evanghelii, cuvintele Domnului, avem pe
Mucenici, avem pe toti Sfintii, avem pe Marturisitori, avem pe Sfintii
Parinti, pe Patriarhi, avem pe Pastori, avem pe Preoti, avem cerurile si
toate cele din ele. Acestea
si intru acestea gandeste si vei fi fiu al Stapanului Dumnezeu, cu
Darul si cu iubirea de oameni a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus
Hristos, Caruia slava si stapanirea, acum si pururea si in vecii
vecilor. Amin Sfantul Efrem Sirul
 despre dreapta credinta ortodoxa , yoga , vrajitorie , secte , reincarnare , parapsihologie , moarte , suflet , biserica, ortodoxa ,romana, calendar, crestin, ortodox, parintele, Cleopa ,vietile, sfintilor, icoane, biblia, evanghelia, Dumnezeu , vocea evangheliei ,masonerie, casatorie ,nunta, tantra, ,reincarnare, eros ,tantrice ,yoghin, yogaesoteric, , alchimia ,astrologie, horoscop, korosi , evanghelica ,sfarsitul lumii , taina cununuei ,curatirea de patimi, crestin ortodox, paginiortodoxe, viata, sfantul, sf., despre, Romania ,predici ,crestine, romaneste ,textul ,sfanta ,scriptura, online, download ,biblice ,spre, cer radio ,crestinism ortodox, biserici, mp3 ,muzica ,bizantina ,slujbe, curatirea, patimi ,crestinism, ministru, stefan cel mare, manastirea putna, sihastria, sambata, manastiri, parintele staniloae, arsenie boca, papacioc, cleopa, ioanichie, sofian,Despre dreapta credintaortodoxa , yoga , vrajitorie , secte , reincarnare , parapsihologie , moarte , Intamplari de necrezut, Calatoria sufletului dupa moarte. Despre puterea mistica a muzicii, Sfaturi ortodoxe, Predici ale Parintelui Cleopa, rugaciuni ortodoxe, rugaciunile de cerere, rugaciunile de multumire , rugaciunile de lauda, rugaciunile intalnite in cult, rugaciuni in vreme de boala, rugaciuni catre sfinti, rugaciuni catre ingeri |
