| Plansul de joi seara - Sfantul Efrem Sirul Iata, iarasi cad la usile Stapanului meu,
cucerindu-ma, rugandu-ma, inchinandu-ma si strigand cu frica; ca de
folos este slugii a nu fugi de mainile Stapanului sau dupa ce a gresit
Lui, ci mai vartos a starui langa Dansul. Auzi, o, Stapane, suspinul meu si primeste graiurile
cererii mele, pe care le aduc eu, pacatosul, cucernicindu-ma. Varsa
peste mine, ticalosul, o mica picatura de intoarcere cu mila Ta, si
lumineaza sufletul meu cu darul Tau, ca sa am putina osardie spre a ma
indrepta pe sine-mi. Caci, de nu va lumina darul Tau sufletul meu, nu
voi putea intelege impatimirea si lenevirea dintru mine. Vai mie, ca, apucand mai inainte si pasune afland
intru mine, pacatul ma innegreste si ma cufunda totdeauna si nu incetez
eu, osanditul, a intarata pe Dumnezeu, netemandu-ma de focul acela
nestins si necutremurandu-ma de muncile cele fara de moarte; caci obicei
luand, pacatul ma trage pe mine intru pierzare cu totul. Pe sine-mi adica ma mustru si nu incetez
marturisindu-ma; ci iarasi raman intru cele rele. Privind, nu vad,
fiindca, pocaindu-ma, gresesc. Nu ma ostenesc cu sufletul spre
cunostinta celor facute de mine, ci pocainta mea o prihanesc. Caci sunt ca un rob al pacatului si, nevrand, fac
raul, si, ca un ostas al pacatului, lui ma supun; si, putand a fugi de
dansul, m-am facut birnic al lui, fiindca a imparatit in mine obiceiul.
Tainul trupului primesc, de patimi grijindu-ma. Cunosc a mea mai inainte apucare a stricaciunii si ca
un rob, cand mi se porunceste, indata o lucrez pe dansa. Fug de
razboiul ce va sa fie si ca un caine legat cu fier ma intorc catre cel
ce imi porunceste. Urasc adica pacatul, fug de faradelege, si raman in
patima; caci ma Stapanesc, fricosul, si nevrand, de dulceata. Am slujit
firii de nevoie si izvoraste asupra mea pacatul, cumparandu-mi voirea.
S-au revarsat asupra mea patimile, fiindca gandul l-am unit cu trupul si
despartire nu primeste. Ma sarguiesc sa-mi schimb voirea, si asezarea ce a
apucat mai inainte imi sta mie impotriva. Ma silesc, ticalosul, sa
slobozesc sufletul meu, si intru multa datorie ma impinge pe mine raul
imprumutator. Nu isi aduce aminte de intoarcerea datoriei, ci cu iubire
de cinste imparteste, nevrand vreodata sa ia inapoi. Numai robia o pofteste. Imi da ca sa ma imbogatesc in
patimi si datoria nu o strange. Voiesc eu sa i-o dau inapoi, si acela
imi mai adauga. Si chiar daca m-as sili putin pe sine-mi pentru ele, el
adauga altele, ca sa ma arat ca dintru ale lui platesc; si vazand el ca
necurmarea datoriei ma pleaca sa fiu pacatos, baga intru mine pofte mai
noi si ma face sa uit patimile, ca sa nu le marturisesc. Ma intampina cu patimi straine si, impiedicandu-ma,
intru uitarea celor mai dinainte vin. Ma invoiesc cu cele ce mi-au venit
asupra-mi si iarasi datornic ma aflu. Alerg la dansele ca la niste
prieteni si, imprumutandu-ma, iarasi ca niste Stapane se afla; si cel ce
mai inainte cu putin ma sarguiam sa ma izbavesc ma fac printr-insele
rob pe mult vandut. Ma sarguiesc sa tai lanturile lor, si de altele fara
de veste ma tin. Ma sarguiesc sa ma izbavesc de ostasia patimilor, si
prin luarea de daruri ca un iconom al lor ma aflu. O, domnia intru mine a patimilor pacatului! O,
stapanirea raului mestesugar si a vicleanului balaur, caci el catre fire
si tocmelile negutatoreste si arvunele le da, ca insusi pacatului sa
vanda gandirea. M-a plecat sa-mi momesc trupul, ca sa-l aduc pe el spre
slujba sufletului, si m-am biruit de dulceata. Intru desfranarea somnului iarasi abatandu-ma, cu
totul de slujba mea m-am lipsit. Rugandu-ma eu, mi-a dat mie proasta
cugetare catre oarecare dulceata si-mi tine printr-insa, ca intr-o funie
de arama, gandirea mea cea proasta; si, voind sa fuga, n-o lasa, pentru
legatura. Deci se intemeiaza pacatul pe gandire si ii inchide
usa cunostintei. De-a pururea pazeste rautatea pe minte, ca nu cumva,
unindu-se cu Dumnezeu, sa opreasca trupul de a se vinde. Ii aduce
inainte multime de ganduri incurcate si o pleaca sa creada ca nu va fi
cercetare pentru lucrul acesta mic, si ca nu este cu putinta sa fie
cunostinta pentru dansele, si ca unele ca acestea uitarii se vor da. Iar
eu inaintea mea pun mustrarea mea si stiu ca asupra mea este spanzurata
munca. Cu acestea ma tine pe mine, cu acestea ma leaga, cu
acestea ma vinde si ma cumpara, cu acestea ma amageste, cu acestea ma
momeste si ma supune, dupa cum zice Apostolul, ca «cel trupesc este
vandut de pacat»; caci pacatul, in trupul meu fiind, imi Stapaneste
gandirea si tine sufletul, folosindu-l pentru pricina trupului, prin
care il necajeste si-l impileaza. De-ar voi sa posteasca sau sa
privegheze, il munceste printr-insul pe el si il impileaza ca pe al sau
in lant. Ca pe o oaie spre junghiere si ca pe o pasare
inalt-zburatoare pe acesta l-a legat, si ca un urias tare prin insusi
trupul i-a taiat mainile si picioarele sale. Nici a fugi, nici a-mi
ajuta mie insumi nu pot. Vai mie, mort sunt eu - cel viu, si orb - cel ce vad!
M-am facut ca un caine eu, omul, si eu, cel ganditor, ca un dobitoc
primesc legaturile. Miluieste-te pe sine-ti, o, suflete. Sarguieste-te mai inainte de raspuns. Cauta mai
inainte de despartire, ca sa nu ne incuiem afara impreuna cu fecioarele
cele nebune, unde nu este cu putinta muritorilor a vedea viata sau a
gandi pentru dreptate; unde nu este lupta prin care viata si moartea se
pricinuiesc, unde nu este trup prin care vrajmasul se batjocoreste, de
neputinta trupului biruindu-se. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa
multimea indurarilor Tale; caci, daca ma vei milui, voi scapa de
ticaloasa asezare a patimilor; daca ma vei milui, doresc sa iau
ascultare catre bunatatea Ta. Daca vei face dupa multimea bunatatii Tale, ma vei izbavi pe mine; daca vei revarsa peste mine bunatatea Ta, ma voi mantui. Cred ca poti si nu ma deznadajduiesc. Stiu ca
multimea indurarilor Tale biruieste multimea pacatelor mele. Stiu ca pe
toti i-ai miluit si miluiesti pe cei ce se intorc catre Tine din toata
vartutea lor. Marturisesc ca si eu m-am indulcit de darul Tau de
multe ori, dar dupa acestea, lepadand darul Tau, am pacatuit ca nimeni
altul. Ci Tu, Cel ce pe morti ai sculat, scoala-ma si pe mine, cel ce
sunt mort cu pacatul, si Cel ce pe orbi i-ai tamaduit, lumineaza si
ochii cei intunecati ai inimii mele; Cel ce din gura sarpelui pe Adam
l-ai izbavit, trage-ma pe mine din mocirla faradelegilor mele; caci oaia
Ta sunt si mancat de leu m-am facut pentru voile mele. Caine m-am facut cu pacatele, dar fiu ma voi face,
tamaduit fiind cu darul Tau. Lepadat m-am facut ca un lepros, dar, de
vei voi, ma voi curati. Stiu ca dupa cunostinta am pacatuit, dar am pe
Sfintii Tai care solesc pentru mine. Covarsesc pe toti cu pacatele, stiu, dar nu se
biruieste bunatatea Ta. Cel ce i-ai dat vamesului intaietatea, da-mi si
mie, celui ce mai multe rele am facut. Tu, Doamne, pe Zaheu l-ai miluit
ca pe un vrednic, si pe mine ma vei milui, nevrednic fiind. Lup era Pavel oarecand, gonind oile turmei Tale;
fiara era rupandu-le, si pastor s-a facut, cu darul Tau tamaduind si
grijind oile Tale. Si stiu ca el intru necunostinta a facut pacatul; si,
ca unul care nu a cunoscut, iertare a primit si mai mult dar. Ci Tu,
Doamne, Care ai judecat pacatul meu cel intru cunostinta, ma vei milui
cu darul Tau cel covarsitor. Vai mie, vai mie! Ma sfiesc de cei ce acum se sfiesc
de mine, ca nu candva sa ma rusinez de dansii pentru pacatele mele cele
ascunse. Ma rusinez de cei ce m-au nascut pe mine, ca nu candva sa ma
osandeasca pe mine, cel ce m-am fagaduit cele mai presus de lume. Ca vaduva aceea voiesc sa ma fac, care, indelung
suparand pe judecatorul, si-a dobandit scopul; si ca prietenul cel
obraznic voiesc sa ma arat catre Tine, Cel ce esti preabun si singur
Stapan, ca sa intorci sufletul meu, cel ce intru pacate a fost robit.
Acela paine a cerut spre mancare, iar eu dezlegare a sufletului de
osteneala; acela hrana trupului a cerut, iar eu zidire de-a doua a
sufletului. Auzi ca un bun si preabun glasul plangerii lacrimilor
mele si intoarce-ma pe mine ca sa fac rod de pocainta. Racoreste arsita
constiintei mele. Innoieste-ma pe mine, cel invechit cu patimile
pacatului, ca, dupa ce ma vei izbavi din robia acestora, sa rasuflu cu
dulceata vazduhul slobozeniei si sa slavesc bunatatea Ta cu bucurie si
cu veselie. Stii, o, Stapane, ca din mica durere a sufletului meu
indraznesc a grai acestea inaintea Ta. Stiu si eu, pacatosul, ca
milosard esti, Doamne, si voiesti a ma schimba pe mine, insa voiesti
rodul voirii mele si gata esti spre a ma milui pe mine, dar astepti
asezarea mea. Caci, miluind, voiesti sa ma inveti si, iertandu-ma,
voiesti sa ma castigi partas al imparatiei Tale. Vai de nesimtirea mea! Vai de ticalosia mea! O,
grosule si pamantescule suflete! O, inima razvratita! O, gura plina de
amaraciune! O, gatlej, mormant deschis! Pentru ce nu-ti aduci aminte, o,
suflete, de calea cea netrecuta a despartirii tale? Pentru ce nu te
gatesti catre calatoria aceea? Pentru ce fara de crutare uneltesti
pierzarea ta? Pentru ce iti tragi asupra-ti muncile cele vesnice? Ce
faci, o, suflete, petrecand ca un dobitoc fara de pricepere? Vai mie, cum aleg intunericul mai mult decat lumina!
Cum, mai inainte de viata, cinstesc moartea! Cum dezmierdarea, ceea ce
astazi este si maine nu mai este, o pun mai presus decat bunatatile cele
vesnice si negraite? Vai mie, cum decat podoaba aceea in chipul soarelui
voiesc mai mult cu cea intunecata si innegrita sa ma imbrac? Cum
cinstesc mai mult decat imparatia locuirea cea intunecata a iadului? Vai mie, pacatosului, ca eu singur intru cunostinta
ma ranesc. Vino-ti intru sine-ti, suflete. Teme-te de Dumnezeu.
Slujeste-I Lui intru toate faptele bune, ca sa nu primesti din mana Lui
indoite muncile. Doreste pe Dumnezeul tau si umbla in calea Lui cu
cinste. Intelege, o, suflete, ca veacul acesta se aseamana
locului celui de lupta si balaurul cel tare intotdeauna se straduieste
sa biruiasca. De oarecari se biruieste si se calca, iar pe oarecari ii
biruieste si ii calca. De oarecari se surpa si se batjocoreste, iar pe
oarecari el ii surpa si-i batjocoreste. Intelege ca unii adica prin inselarea lui se
biruiesc, iar altii, prin lupta lui, se incununeaza; unii adica, prin
amaraciunea lui, veselia vietii celei vesnice o dobandesc, iar altii,
prin dulceata lui, amaraciunea muncii celei vesnice o afla; unii adica,
prin desavarsita neagoniseala, cu lesnire pe dansul il biruiesc, iar pe
altii, pentru infasurarea celor pamantesti, cu lesnire el ii biruieste.
Celor ce-L doresc adica pe Dumnezeu din tot sufletul lor, razboiul sau
ca un nimic se socoteste, iar celor ce doresc lumea, razboiul sau greu
si nesuferit le este. Intelege, suflete ticaloase, ca bucuria veacului
acestuia, si desfatarea, si odihna sunt pline de scarba si de
amaraciune; iar necazurile, si postul, si reaua patimire bucurie
negraita si viata vesnica pricinuiesc, intoarce-te, o, suflete. Nevoieste-te intru liniste ca, dupa ce va veni ceasul
mortii si al despartirii, sa nu te afle pe tine negatit. Intelege, o,
suflete al meu, intru chemarea ta si intru petrecerea ta cum mergi. Pentru cine si pana cand te intristezi si oftezi, o,
suflete slobod! Toti la sfarsitul lucrurilor celor pamantesti au venit,
si la a ta negrijire sfarsitul va sosi. Umileste-te si cazi. Milostiveste-L pe preainduratul
Dumnezeu ca sa te slobozeasca de toate durerile tale cele din launtru,
pentru rugaciunile tuturor Sfintilor care din veac au bineplacut Lui; ca
Lui I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, in vecii
vecilor. Amin! Sfantul Efrem Sirul
 despre dreapta credinta ortodoxa , yoga , vrajitorie , secte , reincarnare , parapsihologie , moarte , suflet , biserica, ortodoxa ,romana, calendar, crestin, ortodox, parintele, Cleopa ,vietile, sfintilor, icoane, biblia, evanghelia, Dumnezeu , vocea evangheliei ,masonerie, casatorie ,nunta, tantra, ,reincarnare, eros ,tantrice ,yoghin, yogaesoteric, , alchimia ,astrologie, horoscop, korosi , evanghelica ,sfarsitul lumii , taina cununuei ,curatirea de patimi, crestin ortodox, paginiortodoxe, viata, sfantul, sf., despre, Romania ,predici ,crestine, romaneste ,textul ,sfanta ,scriptura, online, download ,biblice ,spre, cer radio ,crestinism ortodox, biserici, mp3 ,muzica ,bizantina ,slujbe, curatirea, patimi ,crestinism, ministru, stefan cel mare, manastirea putna, sihastria, sambata, manastiri, parintele staniloae, arsenie boca, papacioc, cleopa, ioanichie, sofian,Despre dreapta credintaortodoxa , yoga , vrajitorie , secte , reincarnare , parapsihologie , moarte , Intamplari de necrezut, Calatoria sufletului dupa moarte. Despre puterea mistica a muzicii, Sfaturi ortodoxe, Predici ale Parintelui Cleopa, rugaciuni ortodoxe, rugaciunile de cerere, rugaciunile de multumire , rugaciunile de lauda, rugaciunile intalnite in cult, rugaciuni in vreme de boala, rugaciuni catre sfinti, rugaciuni catre ingeri |
