1. Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul
răzbunărilor cu îndrăzneală a grăit.
2. Înalţă-Te Cel ce judeci pământul, răsplăteşte
răsplătirea celor mândri.
3. Până când păcătoşii, Doamne, până când
păcătoşii se vor făli?
4. Până când vor spune şi vor grăi nedreptate; grăi-vor
toţi cei ce lucrează fărădelegea?
S. Pe poporul Tău, Doamne, l-au asuprit şi moştenirea Ta au
apăsat-o.
6. Pe văduvă şi pe sărac au ucis şi pe orfani i-au
omorât.
7. Şi au zis: "Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui
Iacob".
8. Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei
nebuni, înţelepţiţi-vă odată!
9. Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu
priveşte?
10. Cel ce pedepseşte neamurile, oare, nu va certa? Cel ce
învaţă pe om cunoştinţa,
11. Domnul, cunoaşte gândurile oamenilor, că sunt deşarte.
12. Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, şi din legea Ta îl vei
învăţa pe el,
13. Ca să-l linişteşti pe el în zile rele, până ce se va
săpa groapă păcătosului.
14. Că nu va lepăda Domnul pe poporul Său şi
moştenirea Sa nu o va părăsi,
15. Până ce dreptatea se va întoarce la judecată şi toţi
cei cu inima curată, care se ţin de dânsa.
16. Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc şi cine va sta
împreună cu mine împotriva celor ce lucrează
fărădelegea?
17. Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi
sălăşluit în iad sufletul meu.
18. Când am zis: "S-a clătinat piciorul meu", mila Ta, Doamne,
mi-a ajutat mie.
19. Doamne, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile
Tale au veselit sufletul meu.
20. Nu va sta împreună cu Tine scaunul fărădelegii, cel ce face
asuprire împotriva legii.
21. Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului şi sânge nevinovat vor
osândi.
22. Dar Domnul mi-a fost mie scăpare şi Dumnezeul meu ajutorul
nădejdii mele;
23. Le va răsplăti lor Domnul după fărădelegea lor
şi după răutatea lor îi va pierde pe ei Domnul Dumnezeul
nostru.