1. Mântuieşte-mă, Dumnezeule, că au intrat ape până la
sufletul meu.
2. Afundatu-m-am în noroiul adâncului, care nu are fund;
3. Intrat-am în adâncurile mării şi furtuna m-a potopit.
4. Ostenit-am strigând, amorţit-a gâtlejul meu, slăbit-au ochii mei
nădăjduind spre Dumnezeul meu.
5. Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă
urăsc pe mine în zadar.
6. Întăritu-s-au vrăjmaşii mei, cei ce mă prigonesc pe
nedrept; cele ce n-am răpit, pe acelea le-am plătit.
7. Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea şi greşelile mele de
la Tine nu s-au ascuns.
8. Să nu fie ruşinaţi, din pricina mea, cei ce Te
aşteaptă pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor, nici înfruntaţi
pentru mine, cei ce Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
9. Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul
meu.
10. Înstrăinat am fost de fraţii mei şi străin fiilor
maicii mele,
11. Că râvna casei Tale m-a mâncat şi ocările celor ce Te
ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea.
12. Şi mi-am smerit cu post sufletul meu şi mi-a fost spre ocară
mie.
13. Şi m-am îmbrăcat cu sac şi am ajuns pentru ei de
batjocură.
14. Împotriva mea grăiau cei ce şedeau în porţi şi despre
mine cântau cei ce beau vin.
15. Iar eu întru rugăciunea mea către Tine, Doamne, am strigat la
timp bine-plăcut.
16. Dumnezeule, întru mulţimea milei Tale auzi-mă, întru
adevărul milei Tale.
17. Mântuieşte-mă din noroi, ca să nu mă afund;
izbăveşte-mă de cei ce mă urăsc şi din adâncul
apelor,
18. Ca să nu mă înece vâltoarea apei, nici să mă
înghită adâncul, nici să-şi închidă peste mine adâncul gura
lui.
19. Auzi-mă, Doamne, că bună este mila Ta; după
mulţimea îndurărilor Tale caută spre mine.
20. Să nu-ţi întorci fala Ta de la credinciosul Tău, când
mă necăjesc. Degrabă mă auzi.
21. Ia aminte la sufletul meu şi-l mântuieşte pe el; din mâinile
vrăjmaşilor mei izbăveşte-mă,
22. Că Tu cunoşti ocara mea şi ruşinea mea şi
înfruntarea mea;
23. Înaintea Ta sunt toţi cei ce mă necăjesc. Zdrobit a fost
sufletul meu de ocări şi necaz,
24. Şi am aşteptat pe cel ce m-ar milui şi nu era şi pe cei
ce m-ar mângâia şi nu i-am aflat.
25. Şi mi-au dat spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au
adăpat cu oţet.
26. Facă-se masa lor înaintea lor cursă, răsplătire şi
sminteală;
27. Să se întunece ochii lor, ca să nu vadă şi spinarea lor
pururea o gârboveşte;
28. Varsă peste ei urgia Ta şi mânia urgiei Tale să-i
cuprindă pe ei;
29. Facă-se curtea lor pustie şi în locaşurile lor să nu
fie locuitori;
30. Că pe care Tu l-ai bătut, ei l-au prigonit şi au
înmulţit durerea rănilor lui.
31. Adaugă fărădelege la fărădelegea lor şi
să nu intre întru dreptatea Ta;
32. Şterşi să fie din cartea celor vii şi cu cei
drepţi să nu se scrie.
33. Sărac şi îndurerat sunt eu; mântuirea Ta, Dumnezeule, să
mă sprijinească!
34. Lăuda-voi numele Dumnezeului meu cu cântare şi-L voi
preamări pe El cu laudă;
35. Şi-I va plăcea lui Dumnezeu mai mult decât viţelul
tânăr, căruia îi cresc coarne şi unghii.
36. Să râdă săracii şi să se veselească;
cântaţi lui Dumnezeu şi viu va fi sufletul vostru!
37. Că a auzit pe cei săraci Domnul şi pe cei ferecaţi în
obezi ai Săi nu i-a urgisit.
38. Să-L laude pe El cerurile şi pământul, marea şi toate
câte se târăsc în ea.
39. Că Dumnezeu va mântui Sionul şi se vor zidi cetăţile
lui Iuda şi vor locui acolo şi-l vor moşteni pe el;
40. Şi seminţia credincioşilor Lui îl va stăpâni pe el
şi cei ce iubesc numele Lui vor locui m el.
