1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu
iuţimea Ta să mă cerţi.
2. Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit
peste mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în
oasele mele de la faţa păcatelor mele.
4. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o
sarcină grea apăsat-au peste mine.
S. Împuţitu-s-au şi au putrezit rănile mele, de la faţa
nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată
ziua mâhnindu-mă umblam.
7. Că şalele mele s-au umplut de ocări şi nu este vindecare
în trupul meu.
8. Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea
inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la
Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea şi
lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au
şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.
12. Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce
căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi
vicleşuguri toată ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura
sa.
14. Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui
mustrări.
15. Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi,
Doamne, Dumnezeul meu,
16. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmaşii
mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au
semeţit.
17. Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea
este pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi
îngriji pentru păcatul meu;
19. Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult
decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe
nedrept.
20. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune, mă defăimau,
că urmam bunătatea.
21. Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la
mine;
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
