1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai
părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor
mele.
2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi
nu Te vei gândi la mine.
3. Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel.
4. În Tine au nădăjduit părinţii noştri,
nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
5. Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au
nădăjduit şi nu s-au ruşinat.
6. Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea
poporului.
7. Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele,
clătinat-au capul zicând:
8. "Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el,
mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el".
9. Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la
sânul maicii mele.
10. Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele
Dumnezeul meu eşti Tu.
11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu
este cine să-mi ajute.
12. Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au
împresurat.
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi
răcneşte.
14. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul
pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de
cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
17. Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a
împresurat.
18. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la
mine.
20. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru
cămaşa mea au aruncat sorţi.
21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre
sprijinul meu ia aminte.
22. Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui
viaţa mea.
23. Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor
smerenia mea.
24. Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te
voi lăuda, zicând:
25. Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată
seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El!
26. Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel.
27. Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28. Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către
Dânsul, m-a auzit.
29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi
face înaintea celor ce se tem de El.
30. Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe
Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul
veacului.
31. Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile
pământului.
32. Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33. Că a Domnului este împărăţia şi El
stăpâneşte peste neamuri.
34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea
Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
35. Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji
Lui.
36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti
dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut
Domnul.