"Deci ziceau unii din farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, pentru ca nu tine Sambata." (Ioan 9,16)
1. Iisus a vindecat un orb din nastere, in mod minunat: "A scuipat pe pamant, si a facut tina din scuipatura, si a uns ochii orbului cu tina si i-a zis: "Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului! (care se talmaceste trimis). Deci s-a dus si s-a spalat si a venit vazand". (Ioan 9, 6-7)
Aceasta minune a provocat o disputa extraordinara in popor, unii indoindu-se daca orbul vindecat a fost orb din nastere, altii se indoiau daca a fost cel cunoscut de ei ca orb din nastere, iar orbul zicea : " nu sant ". Din aceasta minune se face un process in toata randuiala, cu acuzatori si martori. Acuzatorii sant fariseii la care este dus acela care era odinioara orb. Luat la intrebari este pus sa istoriseasca iarasi si iarasi cum a fost vindecat si cine l-a vindecat.Cel ce era odinioara orb, repeta cum s-a vindecat, iar in ce priveste persoana care l-a vindecat, spune doar atat : " Omul care se chiama Iisus " a facut aceasta si caruia ii zice, ca : "Proonia este". Fariseii chemat-au martori, pe parintii celui ce era orb, si ei recunosc, ca cel ce era orb, este fiul lor si cum ca intr-adevar s-a nascut orb. La intrebarile fariseilor, ca cine l-a vindecat si ce cred ei despre aceia, se feresc sa raspunda, pentru ca auzisera,ca fariseii vor scoate din Sinagoga pe cei ce-l vor marturisi ca este Hristos. Nu asa face insa cel ce fusese orb,ci apara pe cel ce l-a vindecat,pentru care lucru "l-au scos afara " din Sinagoga.
"Auzit-a Iisus, ca l-au dat afara, si aflandu-l, i-a zis: Crezi tu in Fiul lui Dumnezeu?" Raspuns-a el si a zis: "Cine este Doamne, ca sa crez in dansul?" Si i-a zis Iisus: "L-ai si vazut si, e cel ce graieste cu tine". Iar el i-a zis : "Crez Doamne". Si s-a inchinat lui."( Ioan 9,35-38 ).
Minunea a savarsit-o Iisus in zi de Sambata, adica in zi de sarbatoare, care era foarte strict observata de evrei. Din aceasta cauza, fariseii fac caz de acuza Mantuitorului, spunand :" Acest om nu este de la Dumnezeu, pentru ca nu tine Sambata ". Asupra acestor cuvinte ne vom opri si noi in cuvantarea de azi, vorbind cum trebuie sa tinem si sa cinstim sarbatorile si mai ales Duminica.
2.
a). Mai intai ne raspundem intrebarii: " Ce sunt sarbatorile?" Sarbatorile sant zile alese de praznic si de odihna, randuite de Sfanta Biserica,in care, prin slujbe religioase, rugaciuni si cantari sfinte preamarim persoane, lucruri sau locuri sfinte. Cea mai cunoscuta sarbatoare crestineasca, este Dumineca, a saptea zi din saptamana. Ziua a saptea, ca zi de odihna, a fost randuita de Dumnezeu, care, dupa ce in sase zile a facut lumea si toate cate sunt intr-insa:
"Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o ; iar in ziua a saptea s-a odihnit de toate lucrurile sale, pe care le-a facut. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o ". (Facere 2,2-3)
Din aceste cuvinte retinem ca ziua a saptea, la facerea lumii nu avea nume, pre cum nu aveau nume nici celelalte zile ale saptamanii, primind numirea lor de azi, mult mai tarziu. Ziua a saptea, la Evrei a primit numirea de Sabbat. Ziua Sambetei era sever praznuita de Evrei dupa cuvantul din Deteronomiu, 5,12:
"Pazeste ziua sambetei ca sa o sfiintesti pe ea precum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau" la taierea imprejur, mancare, curatenie si alte ceremoniale, intre care si aceea de a nu veni in ajutorul aproapelui, daca peste acesta a venit vreun necaz in zi de Sambata. De aici, acuza ce i-au adus fariseii Mantuitorului cand a vindecat pe orbul din nastere in zi de Sambata. "Acest om nu este de la Dumnezeu, pentru ca nu tine Sambata ". Nu numai cu aceasta ocazie Hristos este acuzat ca nu respecta Sambata, ci si in alte imprejurari. Raspunsul lui Hristos este dat in cuvintele: "N-am venit sa stric legea, ci sa o implinesc", adica s-o desavarsesc, s-o perfectionez " Si a facut aceasta prin exemplu vorbei si faptei :
"Mergand Iisus prin samanaturi Sambata cu invataceii sai flamanzi, au rupt spice ca sa manance,fariseii l-au acuzat ca fac ceea ce nu se cade a face Sambata"…la care Hristos raspunde: "Domn este Fiul Omului si al Sambetei".(Matei 12,8 ) Asemenea cand a vindecat femeia garbova in zi de Sambata raspunde mai marelui sinagogii: "Au nu se cadea sa fie dezlegata de legatura aceasta in ziua Sambetei?" (Luca 13,16 )
Iar cand vindeca pe un slabanog Sambata si-I porunceste sa-si ia patul "Deci ziceau jidovii celui vindecat: " E Sambata, nu e iertat sa-ti iei patul" Iar pe Iisus cautau sa-l omoare".(Ioan 5,10, 16) Hristos raspunde tuturor: Sambata a fost facuta pentru om si nu omul pentru Sambata"(Marcu 2,27).
Prin toate aceste fapte si invataturi ale Mantuitorului, se povesteste incetarea sarbatorii Sambetei si inlocuirea ei cu sarbatoarea cea noua a Duminecii crestine.
Noi sarbatorim Duminica in loc de Sambata pentru ca in aceasta zi s-au savarsit doua minuni mari : Invierea Domnului nostrum Iisus Hristos" in ziua cea dintii a saptamanii", cum cetim la Matei 28,1; Marcu 16, 9; Luca 24,1;Ioan 20,1;si tot in zi de Duminica s-a pogorat si Sf. Duh peste Ucenicii si Apostolii Domnului, ( Fapte 2,1-4), in ziua de Rusalii.Astfel inceteaza Sambata, inlocuita fiind cu Duminica crestina. Primii crestini se adunau Duminica la rugaciune ca sa "franga painea" ; tot Duminica se aduna milostenii pentru ajutorarea celor saraci si a bisericilor, iar in invatatura celor 12 Apostoli se spune credinciosilor primelor viscuri:"In fiecare Dumineca,ziua Domnului,odihniti-va,frangeti painea si multumiti, dupa ce v-ati marturisit pacatele,unul altuia, pentru ca jertfa voastra sa fie curate".Aceasta zi de Duminica a fost apoi legiferata pe timpul imparatului Constantin Cel Mare si de atunci o sarbam pana azi.
b).La sarbatorirea Duminecii santem obligate din porunca dumnezeiasca, care spune :"Adu-ti aminte sa cinstesti ziua Domnului".Cum trebuie sa facem acest lucru, ni-l arata insusi Dumnezeu,care, dupa ce a facut lumea in sase zile" in ziua a saptea s-a odihnit de toate lucrurile sale, pe care le-a facut. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfiintit-o".Deci in ziua a saptea, Duminica, n-e odihnim. E necesar aceasta si pentru trup si pentru suflet. In cele sase zile de munca, trupul nostrum s-a oboist si istovit si are nevoie de refacerea fortelor sale, si cu ele reanoite sa inceapa munca unei noi saptamani. Trupul are nevoie de aceasta zi de odihna, pentru ca printr-o curatire si primenire generala sa-i ingrijim sanatatea. In aceasta zi nu lucram munci grele, decat cele ale gospodariei usoare in casa. Nu vom inceta insa sub nici un motiv, ca atunci cand e vorba, ca sa venim in ajutorul aproapelui nostrum, in orice forma si oricat efort ni s-ar cere, datori santem s-o facem, caci facerii binelui, nu I se poate pune ingradire.
c)." Intr-un sat traiau doi vecini: unul sectar, cinstitor al Sambetei evreiesti si un crestin bun, cinstitor al zilei adevarate a Domnului, a Duminecii.Sectarul, avand inceput in curte saparea unei fantani,din nebagare de seama, a cazut in groapa in zi de Sambata. Vecinul crestin a voit sa-l ajute sa iasa din fantana,dar sectarul refuza,sub motiv ca nu se cade sa faca acest lucru - chiar bine fiind – in zi de Sambata si ramane acolo pana Duminica. In aceasta zi dimineata incepe sa strige dupa vecinul sau sa vina sa-l scoata din groapa.Romanul nostru, crestin bun, era gata, inbracat frumos sa mearga la biserica, sa asculte Sfanta Liturghie si se gandeste sa dea o lectie buna vecinului sau.Vine la groapa unde era vecinul si-I zice : "Ieri am voit sa te ajut dar azi sunt gata s-a merg la biserica si nu pot face ceea ce i-mi ceri. Luni insa am sa viu sa-ti ajut sa iesi din groapa. Asa a ramas omul nostru habotnic pana Luni in groapa "
Ca si trupul nostru, tot asa si sufletul nostru, are nevoie de odihna, caci si el a fost supus in cursul zilelor de munca la eforturi. Si sufletul nostru are nevoie de refacerea energiei consummate in munca unei saptamani, are si el nevoie de hrana, de curatire si de primenire. In urmare, Duminica se cinsteste, dand sufletului nostru bucuriile spirituale : rugaciunea meditatia, citirea de carti bune, conversatii inaltatoare despre lucruri sfinte, cetirea Sfintei Scripturi si alte asemenea fapte care odihnesc, recreiaza si intaresc sufletul. Odihna trupeasca si sufleteasca in Duminici si sarbatori, este rasplatita de Dumnezeu prin bogata binecuvantare, caci mai ales in aceste zile si peste cei ce le cinstesc si sfiintesc, se coboara darul lui Dumnezeu mai imbelsugat. Munca de Duminica nu adduce nici un spor real celui ce o face, decat ca-si incarca sufletul de pacate.
Doi morari erau rude si vecini.Unul nu castiga aproape nimic, pe cand celuilalt ii mergea foarte bine. Intr-o zi morarul cel sarac ii spune celuilalt:
-" Nu stiu ce sa fie. Tu te imbogatesti necontenit, pe cand afacerile mele merg din rau in mai rau. "Celalalt ii zise: " - Moara ta are un mare defect." "- Ce fel de defect ?" zise saracul " - Umbla si Duminica. Adu-ti aminte de pedepsele cu care ameninta Dumnezeu pe cei ce necinstesc Duminica." (Pura, Pilde, vol. II, pag. 106).
Cea mai deplina binecuvantare si sfintire a Duminicii din partea noastra, o facem daca ascultam Sfanta Liturghie, asa dupa cum ne porunceste Sfanta Biserica:" In Duminici si de sarbatori sa asculti Sfanta Liturghie cu evlavie precum se cuvine." Deci intre faptele bune pe care datori santem sa le savarsim,Duminica, este si ascultarea Sfintei Liturghii. Toti crestinii sant obligati la aceasta afara de cei ce ingrijesc de bolnavi s.a.Ceasul petrecut Duminica cu Dumnezeu la Sfanta Liturghie, este un izvor nemasurat de liniste si odihna,binecuvantare si sfintire a sufletului si trupului nostrum. Multe daruri se pot primi de la Dumnezeu in munca saptamanii viitoare, daca cinstim cu evlavie ziua Duminicii. Astfel implinim noi voia lui Dumnezeu si ne sfiintim pe noi insine, sfintire necesara pentru mantuire.
3.
Sa dam lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu si sa nu-i stirbim drepturile,calculindu-i poruncile.Din cele sapte zile ale saptamanii, sase ne-a dat noua si doar a saptea o cere pentru sine. Sa nu-i rapim lui Dumnezeu aceasta, in care El s-a odihnit, a binecuvantat-o si a sfiintit-o invatandu-ne si pe noi sa facem la fel.
"Un taran lucre intr-o Duminica la camp in timp ce vecinul se ducea la Biserica. Primul incepu a-si bate joc de habotnicia celuilalt.Acesta ii spuse: - "Prietene, ce ai spune daca eu n-as avea decat sapte galbeni si as da sase unui cersetor,pe care l-as intalni ? -As spune ca esti foarte darnic. -Si ce-ai spune daca acest cersetor, in loc sa-mi multumeasca mi-ar cere si pe al saptelea? -As spune ca e un om de nimic si ca isi merita spanzuratoarea" Acum incepu vecinul sa rada : -Ei bine, ti-ai rostit propria ta osanda, caci din sapte zile cate sant intr-o saptamana, Dumnezeu ti-a dat sase pentru lucru si a saptea o vrea sa o sfintesti pentru El.Dar tu o vrei sip e a saptea pentru tine ;faci intocmai ca acel cersetor."(N.N.Purea,Pilde,Vol II.pg.106,Nr11). Noi sa nu facem asa, ci deodata cu cinstirea Duminecii sa aducem in dar lui Dumnezeu,inima noastra curate,plina de credinta, dragoste si nadejde si faptele cele bune, respectand porunca: "-Adu-ti aminte sa cinstesti ziua domnului".
