Sa fii lipsit de orice criteriu de diferentiere, de ierarhizare, atunci cand iei decizia de a lua cina cu necunoscuti, e o dovada ca omul din Biserica locuieste in tine. In biserica nu esti deranjat ca ai langa tine un sarac, un bolnav, un om fara de carte, o persoana de o anumita varsta. Dimpotriva, esti cu adevarat fericit in mijlocul lor. Nu te plictisesti, cu toate ca rostesti, ceea ce rostesc si ceilalti. Te impartasesti din acelasi potir, din acelasi Hristos. Iti devin frati, fara sa le cunosti viata. Este de ajuns sa iei aceasta Cina impreuna cu ei. Primesti puterea de a nu mai trece nepasator pe langa ceilalti. Ai reusit sa legi mana de inima.
Ce face cel care nu cunoaste viata din Biserica? Ia neincetat masa in fuga. Nu mai are timp de cina, nu mai are vreme pentru altii. Isi traieste viata cu perdelele trase. E deranjat de alte chipuri. Daca prin minune, ia cina cu persoane necunoscute, exista riscul sa se plictiseasca sau chiar sa se certe, caci raspunsul sau poate fi in contradictie cu raspunsurile celorlalti. Nu poate sta nici mult cu ei, caci indeletnicirile ii sunt poveri. Trebuie sa le gaseasca mereu alte raspunsuri. Astfel, nu poate cunoaste odihna in semeni.
In episodul cu Zaheu Vamesul, Mantuitorul, stiind ca acesta "cauta sa-L vada", nu S-a aratat dornic numai sa schimbe cateva cuvinte cu el, ci l-a anuntat ca doreste sa fie prezent in casa sa. Acest lucru trebuie sa faca orice om care doreste sa cunoasca prefacerea necunoscutilor in frati: sa fie prezent in Biserica.
