Copiii - bucurie si frumusete in familie. Scrisoare pastorala la sarbatoarea Nasterii Domnului
Iubitilor preoti din parohii,
cuviosilor vietuitori ai sfintelor manastiri si
dreptcredinciosului popor al lui Dumnezeu
din Arhiepiscopia Iasilor: har, bucurie, iertare si
ajutor de la Dumnezeu Cel in Treime preaslavit –
Tatal, Fiul si Duhul Sfant!
"Iata eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu.” (Isaia 8,18)
Iubiti fii si fiice intru Hristos Domnul,
Am ajuns, cu mila lui Dumnezeu, la
marele Praznic al Nasterii Domnului. Colindatorii bat la usa sufletelor
noastre pentru a ne impartasi vestea cea buna a Nasterii lui Hristos din
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu prin adumbrirea Duhului Sfant.
Inimile si glasurile curate ale copiilor purta-tori de colind sfant ne
marturisesc adevarul ca Dumnezeu S-a coborat pe pamant si a locuit
printre noi pentru a ne ridica la ceruri, facandu-ne partasi vietii
celei vesnice si nestricacioase.
Cu ochii credintei vedem pe Maica
Domnului cu Pruncul in pantece calatorind de la Nazaret spre Betleem,
vedem pestera cea saraca in care S-a nascut dumnezeiescul Prunc. Prin
ochii credintei asistam la primele zile traite de Hristos printre noi,
oamenii: il insotim ca prunc in Ierusalim la opt si la patruzeci de zile
de la nastere, il insotim in Egipt fu-gind de mania ucigatoare de
prunci a lui Irod, iar apoi in drumul de intoarcere catre Nazaretul
Galileii.
Toate aceste momente legate de nasterea
si copilaria lui Hristos trezesc in noi dorul dupa puritatea
copilariei, dupa caldura unei familii in care domneste bucuria, armonia
si pacea, dorul dupa o viata curata si sfanta pe care o aflam in fiecare
copil nou nascut in lume, deoarece "copilul este mai aproape decat noi
de firea lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu” (1).
Iubiti frati si surori intru Hristos Iisus Domnul,
La Nasterea lui Hristos, toate s-au
umplut de bucurie. Ostirile ceresti, laudandu-L pe Dumnezeu, cantau:
"Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni
bunavoire!” (2). Pastorii, primind minunata instiin-tare de la inger:
"Va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi
s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul” (3), vazandu-L pe
Prunc, s-au intors la turmele lor "slavind si laudand pe Dumnezeu pentru
toate cate auzisera si vazusera” (4). Magii din Rasarit, purtatori de
alese daruri, ajungand in fata dumnezeiescului Prunc, "s-au bucurat cu
bucurie mare foarte” (5).
De ce, oare, aceasta bucurie mare?
Pentru ca "Prunc, zice Profetul, s-a nascut noua, un Fiu s-a dat noua, a
Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui: inger de mare
sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte
al veacului ce va sa fie” (6).
Aceeasi bucurie suntem chemati sa o
traim si astazi de praznicul Nasterii Domnului. "Sa se bucure cerul,
rostesc imnele Bisericii, sa se veseleasca pamantul! Ca S-a nascut
Mielul lui Dumnezeu.” (7) "Veseliti-va, dreptilor, ceruri, bucurati-va,
saltati, muntilor, caci S-a nascut Hristos.” (8) "Puterile cerurilor se
bucura si pamantul cu oamenii se veselesc” (9), caci "Domnul Iisus
nascandu-Se din curata Fecioara, toate s-au luminat” (10).
Aceeasi sfanta bucurie legata de Nasterea Domnului
se prelungeste in viata fiecarui om atunci cand acesta marturiseste si
traieste, adanc si constient, taina coborarii lui Dumnezeu pe pamant,
moartea si invierea Sa. impartasindu-se cu Sfintele Taine, adica cu
Hristos Cel nascut in Betleem, mort si inviat din morti, omul se naste
din nou, renaste la o viata noua altoita in Dumnezeu, devine "faptura
noua” (11). Pentru aceasta nastere din nou, renastere in Duhul, omul se
bucura cu bucurie sfanta, bucurandu-Se si Hristos impreuna cu Preacurata
Sa Maica, cu ingerii si cu sfintii toti.
Bucurie mare a fost, asadar, atunci
cand S-a nascut dupa trup Fiul lui Dumnezeu. Bucurie mare este si atunci
cand omul se intoarce la Dumnezeu, renascand duhovniceste. Mai exista
insa o bucurie, izvorata din bucuria Nasterii Domnului si din bucuria
renasterii intru Hristos a omului, si anume bucuria venirii pe lume a
unui copil.
Asupra acestei sfinte, mari si
binecuvantate bucurii a nasterii de prunci dorim a ne opri o clipa
astazi, in ziua de praznic a Nasterii Domnului.
Nasterea de prunci a fost considerata de-a lungul vremii in toate
traditiile popoarelor o mare binecuvantare de la Dumnezeu revarsata
asupra tatalui, mamei, fratilor si surorilor mai mari, asupra intregii
familii.
Zdruncinandu-se adanc temeliile
spirituale ale umanitatii in ultimele veacuri, nasterea de copii si-a
pierdut mult, in constiinta multora, din aureola sa de har, bucurie si
binecuvantare. Cautarea unei vieti cat mai comode si lipsite de grija,
diminuarea sau chiar pierderea simtamantului jertfirii pentru celalalt
in viata de familie duc la limitarea nasterilor la unu sau cel mult doi
copii. Aceste manifestari, incurajate de legislatii permisive in ceea ce
priveste avorturile, de comercializarea produselor anticonceptionale,
care tot abortive sunt, de politici educationale distructive in privinta
nasterii de prunci, prin mass-media si nu numai, sunt, in cele din
urma, consecinta instrainarii omului de Dumnezeu si expresia lipsei de
nadejde in purtarea Lui de grija.
Iubitii mei fii si fiice duhovnicesti,
in aceste zile de praznic, pline de
bucuria Nasterii lui Hristos, este bine sa fim patrunsi de adevarul ca
aducerea pe lume a unui copil este izvor de bucurie, de bine si de
binecuvantare pentru intreaga familie. Sa intrebam mamele in varsta si
pe sotii lor, care au adus pe lume multi copii, si ne vor spune ca nu
regreta nici un moment faptul de a fi avut o familie numeroasa. Vor zice
ca a fost greu, au fost si momente de cumpana, dar acum, spre apusul
vietii pamantesti, se bucura ca au avut multi copii. Sa intrebam si
femeile sau barbatii in varsta care n-au avut copii si toti, aproape
toti, vor marturisi tristetea de a fi fost lipsiti de copii sau de a se
fi lipsit ei insisi, prin avort sau anticonceptionale, de nasterea de
prunci.
Sa privim la familiile care si astazi
au, prin mila Domnului, multi copii. Le este greu, au dificultati
materiale mari, dar bucuria le este pe masura in cele mai multe cazuri.
Copiii se ajuta unul pe altul, se obisnuiesc de mici cu greutatile
vietii, devin mai curajosi in fata obstacolelor, caci au experimentat de
mici depasirea lor. in asemenea familii, dragostea intre frati si
surori este mare, spiritul de jertfa le defineste viata, se multumesc cu
putin, sunt mai generosi, altruisti si, in genere, accepta mai usor
unele privatiuni sau neimpliniri personale. Relatia lor cu parintii este
frumoasa: ii ajuta, ii inteleg, ii iubesc.
Cele spuse mai sus nu sunt imaginare,
nu sunt inventii, cum poate ar gandi cineva, ci sunt izvorate din
constatari personale, din viata unor familii de preoti sau de
credinciosi cu multi copii, familii care impodobesc si astazi unele
parohii ortodoxe din tara si din strainatate. in aceste familii, in
ciuda aparentelor, bucuria este la ea acasa. Sunt uneori lipsuri,
alteori dorinta de a avea bunuri materiale mai multe, sunt nopti
nedormite si momente de cumpana, dar bucuria de a fi multi, de a fi
impreuna, de a fi sub ocrotirea lui Dumnezeu este imensa.
"Iata eu si pruncii pe care mi i-a dat
Dumnezeu” (12), pare sa spuna mama nascatoare de multi copii, precum
Isaia profetul odinioara. "Din gura pruncilor si a celor ce sug ai
savarsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si
razbunator”, pare sa spuna impreuna cu imparatul David (13) tatal
ocrotitor al familiei cu multi copii. Tot el se fericeste, vazandu-se
inconjurat de fii si fiice, zicand: "Fericit este omul care-si umple
casa de copii; nu se va rusina cand va grai cu vrajmasul sau in poarta”
(14). si mai presus de toate se aude glasul Mantuitorului Hristos in
inima unei familii binecuvantate cu multi copii: "Lasati copiii sa vina
la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este imparatia lui
Dumnezeu” (15), caci "oricine va primi, in numele Meu, pe unul din
acesti copii pe Mine Ma primeste” (16). si "de nu va veti intoarce si nu
veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor” (17).
Dreptmaritori credinciosi,
Am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, spre sfarsitul anului 2011 de la Nasterea lui Hristos.
A fost un an in care Sfantul Sinod al Bisericii noastre s-a aplecat cu
mai multa atentie asupra Sfintelor Taine ale Botezului si Cununiei ca
fundamente ale familiei crestine. Toti membrii Bisericii au fost chemati
ca, intr-un fel sau altul, sa mediteze la perspectiva crestina in ceea
ce priveste nasterea, cresterea si educarea copiilor. Nadajduim ca
aceasta preocupare a intregii noastre Biserici fata de familia crestina
sa aduca roadele asteptate, si anume: tinerii sa-si intemeieze familii
crestine ferindu-se de desfranare; in familii sa se nasca, rod al
iubirii dintre sot si sotie, pruncii binecuvantati de Dumnezeu; copiii
sa fie crescuti in frica de Dumnezeu, iubirea de neam si rusinea de
oameni, dupa cuvantul batranilor nostri intelepti de altadata.
Anul Nou, 2012, isi va deschide in
curand portile. Vor fi zile bune si mai putin bune, caci viata omului
este alternanta de cer senin si furtuna. Daca in anul care vine
familiile crestine vor fi mai numeroase, staruind in "credinta, in
iubire si in sfintenie”, dupa cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur; daca
flagelul avortului, divortului, desfraului sau pacatelor contra firii va
inceta sau, cel putin, isi va diminua din prapadul lui distrugator;
daca mamele tinere vor da nastere copiilor cu care le-a binecuvantat
Dumnezeu; daca rugaciunea va fi staruitoare, savarsirea Sfintei
Liturghii mai deasa si cu adanc duh de smerenie si stare de prezenta;
daca romanul va intelege ca fara Dumnezeu nu poate realiza nimic frumos,
adanc si adevarat, atunci Anul Nou 2012 va fi un "an bineplacut
Domnului” (18), adica un rastimp de pace, nadejde, iertare intre
invrajbiti, fratietate si nezdruncinata credinta in Dumnezeu – izvorul a
tot binele.
In duhul acestei asteptari mantuitoare,
rog pe Dumnezeu sa aiba pe fiecare in parte si pe toti laolalta in
iubirea milostivirii Sale, sa ne ocroteasca de tot raul si dusmania, sa
ne ajute pentru a avea cele de trebuinta ca hrana, casa, loc de munca si
cat mai multe familii binecuvantate cu copii multi, frumosi si sanatosi
in mintea si trupul lor.
***
Praznicul Nasterii Domnului cu bucurie sfanta!
Anul Nou, 2012, cu rod frumos in familie, in Biserica, in tara si in lume!
La multi, buni, frumosi si fericiti ani!
Al vostru frate intru Hristos si catre Dumnezeu
doritor in rugaciune de tot binele,
† Teofan
Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
Note bibliografice
1. Ernest Bernea, indemn la simplitate, Editura Anastasia, Bucuresti, 1995, p. 108.
2. Cf. Luca 2,13-14.
3. Luca 2,10-11.
4. Cf. Luca 2,16-20.
5. Matei 2,10.
6. Isaia 9,5.
7. Canonul Utreniei la Nasterea Domnului, Sedealna, glasul al 8-lea, in
Mineiul pe Decembrie, Editura Institutului Biblic si de Misiune al
Bise-ricii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2005, p. 439.
8. Laudele la Nasterea Domnului, in Mineiul pe Decembrie, p. 446.
9. Ibidem, p. 447.
10. Stihira a doua la "Doamne, strigat-am...”, Vecernia la Nasterea Dom-nului, in Mineiul pe Decembrie, p. 426.
11. Galateni 6,15.
12. Isaia 8,18.
13. Psalmul 8,2.
14. Psalmul 126,5.
15. Marcu 10,14.
16. Marcu 9,37.
17. Matei 18,3.
18. Cf. Isaia 61,2.
|
