Pastorala la Invierea Domnului - PS Visarion, Episcop al Tulcii
+V I S A R I O N
DIN MILA LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A TULCII
Preacuviosilor stareti, preacuvioaselor starete, intregului cin monahal, preacucernicilor protopopi si preoti si tuturor bine-credinciosilor crestini din intreaga noastra Eparhie, har, mila si pace de la Dumnezeu, iar de la noi arhiereasca binecuvantare!
"Veniti toti credinciosii sa ne inchinam Sfintei Invierii lui Hristos, ca iata a venit prin Cruce bucurie la toata lumea.”
Iubitii mei fii sufletesti, Dupa ce am strabatut calea cea sfanta si binecuvantata a Postului celui Mare, dupa ce am suferit impreuna cu Hristos in Saptamana Patimilor Sale, dupa ce ne-am inchinat infricosatoarelor sale chinuri ce le-a rabdat pentru mantuirea noastra, iata-ne ajunsi astazi in luminata zi a Invierii.
Cuprinsi de un fior tainic si dumnezeiesc tresal-tam de bucurie si inaltandu-ne gandul catre El "ne luminam cu praznuirea” si cantam din adancul fiintei noastre imnul biruintei si al slavei: "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”.
Aceasta cantare de biruinta, acest praznic luminat ce-l asteptam cu dor in fiecare an, este o implinire a celor ce Domnul Hristos le-a spus ucenicilor Sai si anume ca va suferi moarte pe cruce dar a treia zi va invia.
Si noi in Saptamana cea Mare am patimit cu Hris-tos, iar astazi prin Invierea Sa ne ridicam si noi la viata cea noua si neimbatranitoare dupa cum de altfel si cantam in canonul pascal: "Ieri m-am ingropat impreuna cu Tine Hristoase, astazi ma ridic impreuna cu Tine, Cel ce ai inviat”. Astfel Patimile, Moartea si Invierea Mantuitorului au devenit pentru noi legatura nezdruncinata cu Dumnezeu in lucrarea mantuirii si a intaririi noastre in nadejdea fericirii celei vesnice.
Tocmai de aceea in aceasta sfanta zi de luminoasa praznuire, inimile noastre tresalta de bucurie primind vestea cea mare ca Hristos a inviat din morti. Bucuria aceasta au primit-o mai intai femeile mironosite impreuna cu Sfanta Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, apoi ucenicii Domnului si o primim si noi de doua mii de ani fii Bisericii strabune, dand astfel marturie despre credinta noastra nestramutata in Invierea lui Hristos.
Iubiti credinciosi, Bucuria pe care o traim cu totii in ziua Sfintelor Pasti, in ziua Invierii este rodul jertfei preacurate a Mantuitorului nostru Iisus Hristos. El din dragoste fata de noi si ca sa ne impace cu Parintele Sau, S-a jertfit pe Crucea Golgotei.
Jertfa Lui este urmarea dragostei nemarginite a Tatalui fata de oameni si fata de mantuirea lor, pentru ca: "Dumnezeu asa de mult a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul - Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica” (Ioan 3, 16).
Mantuitorul S-a jertfit pentru ca sa ne slobozeasca pe noi din robia pacatului si a mortii prin Sangele Sau ne-a curatit de orice pacat si intinare dandu-ne taria de a fi renascuti la viata cea noua pentru ca, asa cum spune Isaia proorocul: "prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat” (Isaia 53, 5).
Hristos Domnul "a suferit crucea” (Evrei 12, 2), iar supunandu-se de buna voie patimilor, rastignirii si mortii ne-a dat puterea de a fi si noi biruitori ai mortii pentru ca "El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, murind fata de pacate sa vietuim dreptatii” (I Petru 2, 24).
Prin jertfa de pe Cruce, pacatul protoparintilor nostri a fost sters prin scump Sangele lui Hristos iar prin Inviere moartea a fost nimicita. De aceea strigam si noi cu proorocul Osea si dupa el, cu Sf. Ap. Pavel: "Unde este,
moarte, biruinta ta? Unde-ti sunt chinurile tale?” (Osea 13, 14) si aceasta pentru ca in fata puterii dumnezeiesti piatra mormantului Celui pecetluit si insasi stapanirea mortii au fost biruite "a treia zi dupa Scripturi”.
Prin jertfa de pe Cruce noua oamenilor ni s-au deschis portile cele vesnice ale Imparatiei Cerurilor, ne-am impacat iarasi cu Dumnezeu devenind din nou liberi din lanturile pacatului si din tirania mortii.
Prin rascumpararea realizata de Hristos, am devenit fii ai lui Dumnezeu, "casnici ai Lui” (Efeseni 2, 19), avand dreptul si putinta de a dobandi vesnicia prin harul cel dumnezeiesc impartasit noua prin Sfintele Taine ca si prin faptele noastre cele bune izvorate din credinta statornica in Invierea cea de a treia zi.
Pe drept cuvant putem si noi exclama cu apostolul neamurilor: "Cat de covarsitoare este marimea puterii Lui fata de noi, dupa lucrarea puterii tariei Lui, pentru noi cei ce credem. Pe aceasta Dumnezeu a lucrat-o in Hristos, sculandu-L din morti si asezandu-L de-a dreapta Sa in ceruri” (Efeseni 1, 19-20).
Jertfa de pe cruce a Domnului este pricinuitoarea bucuriei noastre din ziua Invierii,ea este izvor de viata vesnica si de negraite bunatati din care ne impartasim cu totii si in veacul de acum si in cel ce va sa fie. "Iata prin Cruce a venit bucurie la toata lumea”, cantam intr-unul din imnele liturgice ale acestui dumnezeiesc praznic.
Aceasta bucurie venita prin Cruce este atat rodul dragostei noastre catre Mantuitorul cat si al credintei noastre neclintita ca Dumnezeu ne-a facut si pe noi partasi ai Invierii Fiului Sau: "Daca Duhul Celui ce a inviat pe Iisus din morti locuieste in voi - zice Sf. Ap. Pavel - Cel ce a inviat pe Hristos Iisus din morti va face vii si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sau care locuieste intru voi” (Romani 8, 11).
Prin aceasta credinta in Jertfa Mantuitorului Hristos, prin dragostea pe care suntem datori sa i-o aratam, Invierea Lui a devenit invierea noastra adica restaurarea in noi a chipului omului celui dintai neatins de pacat si de moarte si innoirea firii noastre in Duhul Sfant.
Invierea Domnului intareste in noi aceasta credinta mantuitoare, incalzeste de-a pururi flacara dragostei si mentine vie nadejdea in bunatatile cele fagaduite. Ea risipeste intunericul cel din adancul sufletului, ne lumineaza calea cu lumina cea adevarata si nimiceste in noi frica de moarte.
Dreptmaritori crestini, Invrednicindu-ne de aceste ceresti bunatati sa ne sarguim a le primi in camara sufletelor noastre in curatie, silindu-ne sa ne imbracam in haina neprihanirii.
Sa urmam indemnul Sfintei noastre Biserici care spune tuturor: "sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii si cantandu-I cantare de biruinta, luminat sa-L auzim spunandu-ne si noua: Bucurati-va”.
Bucuria revarsata din Jertfa Mantuitorului este si pentru noi un izvor de mare incredere, de imbarbatare si de putere insufletitoare in lupta noastra cu pacatul si cu rautatile acestei vieti in vederea savarsirii binelui si a virtutilor evanghelice.
Cata bucurie vom avea fiecare stiind ca virtutea si dragostea jertfelnica ne vor duce la o viata binecuvantata pe pamant si ne vor inalta la viata cea vesnica!
Numai slujirea semenilor nostri in smerenie si dragoste, chiar jertfa, dupa pilda Mantuitorului Iisus Hristos ne poate aduce multumirea, bucuria sufleteasca si fericirea dupa care tanjim atat de mult.
Mai ales astazi aceasta jertfa a noastra se poate arata in mai multe feluri. Astfel veghea la capataiul unui bolnav si ingrijirea lui, ajutorarea celor aflati in lipsuri si in nevoi, grija si ajutorul sotilor intre ei, a parintilor fata de copii, a copiilor fata de parinti, grija sfanta fata de valorile sacre ale neamului: Biserica, familia si scoala sunt fapte si virtuti care trebuie sa impodobeasca sufletul fiecarui crestin, al fiecarui roman dreptcredincios.
Patrunsi de lumina Sfintei Invieri si intariti de jertfa rascumparatoare a Mantuitorului, vom putea sa biruim zbuciumul spiritual al omenirii care aduce dupa sine criza economica prin bogatia sufleteasca si nadejdea mostenite de la inaintasii nostri si sa ne straduim ca din putinul nostru sa dam si celor lipsiti ca sa simta si ei bucuria acestui praznic dumnezeiesc, ca sa fim cu totii una in trupul tainic al Domnului care este Biserica Sa. Numai asa vom praznui cu adevarat aceasta sarbatoare aducatoare de mantuire si de mangaiere, pe care am asteptat-o si in acest an ca pe un dar ceresc si ca pe un popas al bucuriei si al sperantei.
Iubitii mei, Punandu-va la suflet aceste invataturi sfinte si de suflet mantuitoare Va indemn pe toti sa ramaneti in dragostea Mantuitorului nostru Iisus Hristos Cel rastignit si inviat Cel ce s-a jertfit pentru noi si pentru a noastra mantuire, si la sanul cald al Bisericii noastre stramosesti lucrand cu sarg la intarirea si pastrarea dreptei noastre credinte ca si la bunastarea neamului nostru romanesc.
Impartasindu-va aceste parintesti indemnuri va imbratisez pe toti intru slava Sfintei Invieri dorindu-va sa petreceti cu pace, cu bucurie si cu nadejde "Pastile cele mari si sfinte” sa sporiti in tot lucrul cel bun si va intampin cu salutul pascal:
HRISTOS A INVIAT!
+Visarion, Episcopul Tulcii La multi ani, cu pace, cu sanatate si cu fericire in inimile si in casele Dumneavoastra.
Al vostru, al tuturor de tot binele voitor si pururi catre Domnul cel Inviat fierbinte rugator + V I S A R I O N, Episcopul Tulcii
Data in resedinta noastra episcopala din Tulcea praznicul Invierii Domnului din anul mantuirii 2009
