INVIEREA LUI HRISTOS - ARVUNA VIETII
NOASTRE: Pastorala de Sfintele Pasti 2010 a Preafericitului Parinte
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
† D A N I E L
PRIN HARUL LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOPUL BUCURESTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI SI DOBROGEI,
LOCTIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
SI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
PREACUCERNICULUI CLER,
PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL
SI PREAIUBITILOR CREDINCIOSI
DIN ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR
HAR, MILA SI PACE DE LA HRISTOS-DOMNUL NOSTRU,
IAR DE LA NOI PARINTESTI BINECUVANTARI
„Astept invierea mortilor
si viata veacului ce va sa fie”
(Crezul ortodox)
HRISTOS A INVIAT!
Preacuviosi si preacucernici parinti,
Iubiti fii si fiice duhovnicesti,
Intrucat Hristos Cel Inviat din morti este numit in Sfanta Scriptura
„incepatura (a invierii) celor adormiti” (I Corinteni 1, 18) sau „intai
nascut intre multi frati” (Romani 8, 29), sarbatoarea Invierii lui
Hristos nu este numai pomenire si marturisire a adevarului Invierii lui
Hristos, ci si vedere duhovniceasca sau icoana profetica a invierii de
obste a tuturor oamenilor din toate timpurile si din toate popoarele.
Credinta puternica in Invierea lui
Hristos este in Ortodoxie si credinta puternica in invierea tuturor
oamenilor. De aceea, Crezul pe care il marturisim in Biserica se incheie
cu aceste cuvinte: „Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa
fie”.
Invierea Domnului nostru Iisus Hristos
este binevestita in noaptea de Pasti nu inauntrul bisericii, ci in afara
bisericii, pentru ca ea priveste nu numai pe crestini, ci pe toti
oamenii.
Invierea lui Hristos nu este revenire la
viata pamanteasca amestecata cu suferinta si stricaciune, ci inceputul
unei alte vieti: viata cereasca si vesnica pentru suflet si pentru trup.
In acest inteles, Sfantul Apostol Pavel spune: „Precum toti (oamenii)
mor in Adam, asa vor invia toti in Hristos” (I Corinteni 15, 22), iar
„vrajmasul cel din urma, care va fi nimicit, este moartea” (I Corinteni
15, 26).
Legatura dintre adevarul Invierii lui
Hristos si adevarul invierii de obste este atat de puternica, incat cine
nu primeste adevarul Invierii lui Hristos respinge si adevarul invierii
celei de obste sau universale, iar cine crede in Invierea lui Hristos
trebuie sa marturiseasca si credinta in invierea mortilor.
In acest inteles, Sfantul Apostol Pavel
scrie corintenilor: „Iar daca se propovaduieste ca Hristos a inviat din
morti, cum zic unii dintre voi ca nu este invierea mortilor? Daca nu
este inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. Si daca Hristos n-a
inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si
credinta voastra (…). Atunci, si cei ce au adormit in Hristos au pierit.
Iar daca nadajduim in Hristos numai in viata aceasta, suntem mai de
plans decat toti oamenii” (I Corinteni 15, 12-14 si 18-19).
Vedem, asadar, ca taina Invierii lui
Hristos si a omenirii intregi este inima Evangheliei propovaduita de
Apostoli si temelia credintei marturisita de Biserica.
De aceea, Sarbatoarea Sfintelor Pasti
este numita „Sarbatoarea sarbatorilor”, iar icoana Invierii lui Hristos
se afla imprimata pe prima coperta a Sfintei Evanghelii si se ofera
credinciosilor spre a fi cinstita si sarutata. Mai mult, fiecare
saptamana din calendarul ortodox incepe cu ziua Invierii, cu duminica,
orientand astfel timpul Bisericii si al istoriei catre invierea
universala si catre viata vesnica. Lumina Invierii lui Hristos da sens
vietii crestine zilnice, pentru ca Hristos Cel Inviat ramane tainic
prezent si lucrator in Biserica Sa pana la sfarsitul veacurilor: „Iata,
Eu voi fi cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor” (Matei
28, 20). Lumina Invierii lui Hristos da sens istoriei universale a
omenirii, pentru ca o indreapta spre invierea tuturor oamenilor din
toate timpurile si din toate locurile. In plus, lumina Invierii lui
Hristos da sens intregii creatii, intregului univers sau cosmos, pentru
ca ea indreapta intreg universul spre „un cer nou si un pamant nou”, in
care „moarte nu va mai fi” (Apocalipsa 21, 1 si 4). De aceea, Biserica
Ortodoxa canta in noaptea Sfintelor Pasti: „Acum toate s-au umplut de
lumina si cerul si pamantul si cele de sub pamant”. Acum toate s-au
umplut de sens, pentru ca toata existenta va fi eliberata de robia, de
absurditatea si stricaciunea mortii (cf. I Corinteni 15, 51-58).
Lumanarile pe care le poarta in maini
clerul si credinciosii in noaptea de Pasti, cand ies din biserica si
stau in afara bisericii, sunt simbolul luminii pe care Invierea lui
Hristos o aduce in lume si pentru lumea intreaga.
Lumina vesnica a Invierii lui Hristos
este acum tainic prezenta in Biserica, fiind adunata in sufletele
credinciosilor prin rugaciune, ca legatura vie cu Hristos, prin
binevestirea si ascultarea Evangheliei lui Hristos, prin impartasirea cu
Sfintele Taine, prin implinirea poruncii iubirii fata de aproapele,
prin dobandirea sfinteniei, ca unire a omului cu Dumnezeu, dobandita
prin pocainta si prin vietuire curata sau virtuoasa.
Lumina Invierii lui Hristos este
exprimata sau simbolizata de vesmintele luminoase, de icoanele si
obiectele liturgice aurite ce impodobesc biserica in noaptea de Pasti.
Frumusetea vazuta a sarbatorii ne indreapta mintea si inima spre lumina
nevazuta, spre slava netrecatoare a Imparatiei lui Dumnezeu in care vor
locui dreptii si sfintii dupa Invierea de obste (cf. Apocalipsa 21, 23).
Intrucat Capul Bisericii este Hristos
Cel Inviat din morti (cf. Coloseni 1, 18), misiunea Bisericii se
desfasoara in lume, sfintind timpul mantuirii dintre Invierea lui
Hristos si invierea intregii omeniri sau invierea cea de obste.
Iubiti frati si surori in Domnul,
Sfanta Scriptura ne invata ca invierea
tuturor mortilor se va realiza cand Hristos va veni cu slava si putere
multa ca sa judece viii si mortii: „Vine ceasul cand toti cei din
morminte vor auzi glasul Lui (Hristos) si vor iesi cei care au facut
cele bune, spre invierea vietii, iar cei care au facut cele rele, spre
invierea judecatii” (cf. Ioan 5, 28-29; cf. Matei 16, 27; 25, 31-46;
Romani 14, 10; II Corinteni 5, 10; I Tesaloniceni 4, 13-17; II
Tesaloniceni 1, 7-10).
Legatura dintre venirea in slava a lui
Hristos, invierea mortilor si Judecata Universala a tuturor popoarelor
si persoanelor este marturisita in Crezul Bisericii noastre, unde se
spune despre Hristos Cel Inviat din morti si Inaltat la ceruri ca El „va
veni cu slava sa judece viii si mortii, iar imparatia Lui nu va avea
sfarsit”.
Lumina care leaga taina invierii
mortilor, a judecatii faptelor savarsite in lume si bucuria vietii
vesnice este lumina insasi a vietii si lucrarii Bisericii in lume.
De aceea, cand ne pregatim pentru
Sarbatoarea Invierii, in timpul Postului Sfintelor Pasti, ne pocaim de
faptele noastre rele prin Taina Spovedaniei sau a Marturisirii
pacatelor, judecandu-ne pe noi insine si cerand iertare pentru raul pe
care l-am savarsit cu gandul, cu vorba si cu fapta. Totodata, incercam
sa ne innoim si sa ne sfintim viata, sa iubim mai mult pe Dumnezeu in
rugaciune si pe semenii nostri in fapte bune, sa iertam si sa ajutam. De
aceea, in noaptea Sfintelor Pasti, Biserica ne indeamna „sa iertam
toate pentru Inviere si sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi”.
Sarbatoarea Invierii lui Hristos ne
indeamna pururea sa ne eliberam de pacate, sa savarsim fapte bune si sa
traim in sfintenie. De aceea, Sfantul Apostol Pavel nu desparte credinta
in Hristos de pregatirea pentru inviere, judecata si mantuire, motivand
savarsirea binelui astfel: „Stiind fiecare, fie rob, fie de sine
stapan, ca faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca
plata” (Efeseni 6, 8; cf. II Corinteni 5, 10; Romani 2, 6 si 16).
Intreaga Sfanta Scriptura a Noului
Testament este plina de indemnuri la vietuire in lumina Invierii lui
Hristos si pregatire pentru invierea de obste: „Oare nu stiti ca toti
cati in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat?
(…) Asa si voi, socotiti-va ca sunteti morti pacatului, dar vii pentru
Dumnezeu, in Hristos Iisus, Domnul nostru” (Romani 6, 3 si 11).
„Nu va potriviti cu acest veac, ci sa va
schimbati prin innoirea mintii (…). Dragostea sa va fie nefatarnica.
Urati raul, alipiti-va de bine (…). Bucurati-va in nadejde; fiti
rabdatori in suferinta, staruiti in rugaciune (… ). Nu rasplatiti
nimanui raul cu rau. Purtati grija de cele bune inaintea tuturor
oamenilor” (Romani 12, 2-17).
Iubiti credinciosi si credincioase,
Sarbatoarea Sfintelor Pasti, ca
sarbatoare a Invierii lui Hristos si ca pregustare a bucuriei vesnice a
sfintilor din Imparatia lui Dumnezeu, ne indeamna la pocainta si
iertare, la fapte bune si viata sfanta.
Sa cerem lui Hristos Cel Inviat din
morti sa ne daruiasca iubire din iubirea Sa, ajutor din puterea Sa,
pentru a trai si a lucra dupa voia Lui.
Astazi, cand in jurul nostru vedem multe
semne ale mortii fizice si spirituale: boala si suferinta, saracie si
nedreptate, violenta si lacomie de bani si de putere, lipsa de iubire si
de ajutorare, cutremure si tulburari in natura care afecteaza viata
oamenilor, a animalelor si a plantelor, sa rugam pe Hristos Domnul Cel
Inviat din morti sa ne daruiasca puterea de a nu pierde speranta si
bunatatea sufletului. Sa-L rugam sa ne intareasca in lucrarea noastra de
ajutorare a bolnavilor, batranilor, orfanilor si saracilor. Sa aratam
in jurul nostru lumina din lumina Invierii lui Hristos; sa privim fata
fiecarui om in lumina Invierii lui Hristos, ca pe o sfanta lumanare de
Pasti aprinsa in lume de iubirea lui Hristos pentru oameni; sa vedem pe
fiecare om ca pe un impreuna-calator cu noi spre invierea de obste, cand
Hristos Cel Inviat va veni in slava sa judece viii si mortii si sa
daruiasca slava si bucurie celor drepti si milostivi (cf. Matei 25,
31-46).
Sa ne bucuram si sa multumim lui
Dumnezeu mai ales pentru lumina Invierii pe care ne-o daruieste atunci
cand intalnim in jurul nostru oameni buni si sinceri, harnici si
milostivi, curati si smeriti, copii ascultatori si parinti buni, tineri
evlaviosi si batrani intelepti. Acestea sunt semne ale vietii crestine
si ale pregatirii pentru invierea de obste, haine de sarbatoare pentru
suflet, binecuvantare pentru Biserica si pentru tara.
In acest An omagial al Crezului ortodox
si al Autocefaliei romanesti, sa ne intarim mai mult in credinta si sa
ajutam si pe altii sa devina mai credinciosi. Sa invatam sa rostim
Crezul ortodox si sa ne straduim sa intelegem bogatia si adancimea sa
duhovniceasca privitoare la iubirea vesnica a Preasfintei Treimi aratata
noua in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a facut Om din iubire
pentru oameni si pentru mantuirea lor. Sa vedem in Crezul ortodox lumina
vietii noastre crestine ca viata sfanta care a inceput prin Taina
Sfantului Botez si este indreptata spre invierea cea de obste, iar in
Biserica sa vedem locul pregatirii noastre pentru mantuire si sfintire,
pentru dobandirea vietii vesnice din Imparatia lui Dumnezeu.
Sa ajutam, cu evlavie si darnicie, la
construirea de noi biserici in Romania si in diaspora romana, spre slava
Preasfintei Treimi si spre mantuirea noastra, sa crestem copii in
credinta ortodoxa pentru a fi acum credinciosi buni ai Bisericii
noastre, cetateni intelepti si harnici ai Patriei noastre, dar si
viitori cetateni ai Raiului, adica mostenitori ai Imparatiei ceresti a
Preasfintei Treimi.
Sa inaltam rugaciuni si pentru toti
romanii care se afla departe de tara, printre straini, ca sa pastreze
credinta ortodoxa stramoseasca si sa cultive iubirea fata de valorile
noastre spirituale!
Cu multa bucurie, asteptam ca anul
acesta, 2010, in zilele de 25-29 octombrie, de Sarbatoarea Sfantului
Cuvios Dimitrie cel Nou, sa primim la Patriarhie, in Bucuresti, o parte
din lemnul Sfintei Cruci care va fi adusa din Grecia, spre a fi cinstita
de pelerini, ca binecuvantare pentru Anul Crezului ortodox si al
Autocefaliei romanesti.
Cu prilejul Sfintelor Pasti, va adresam
tuturor parintesti doriri de sanatate si mantuire, pace si bucurie,
dimpreuna cu salutarea pascala: Hristos a inviat!
„Harul Domnului nostru Iisus Hristos,
dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi
cu toti!” (II Corinteni 13, 13).
Al vostru catre Hristos-Domnul rugator,
† D A N I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
| 
