Protosinghelul Nicodim Mandita a fost unul dintre aparatorii dreptei credinte si un "calugar misionar" fara egal in monahismul din vremea sa. Parintele Nicodim Mandita s-a nascut in satul Bunesti, judetul Arges, din doi parinti credinciosi. Intre anii 1916-1918 el a luat parte la Primul Razboi Mondial, iar in anul 1920 a intrat in nevointa monahala la Schitul Magura - Bacau. In vara aceluiasi an se va invrednici si de darul Preotiei.
Intre anii 1921-1923 el a fost preot misionar in satul Schitul Frumoasa - Bacau. Apoi inca doi ani a fost duhovnic la Manastirea Giurgeni - manastire de maici din Roman. Intre anii 1925-1935 a slujit ca preot misionar in Transilvania, in satele Paclisa - Alba, Harmasul Ciceiului si Leurda Garboului - Cluj.
Parintele Nicodim Mandita
Intre anii 1935-1945 Parintele Nicodim Mandita a fost duhovnic la Manastirea Agapia, apoi inca 17 ani, duhovnic la Manastirea Varatec.Ultimii ani din viata, si anume 1962-1975, parintele i-a petrecut la Manastirea Agapia, in liniste si rugaciune, savarsindu-se cu pace in varsta de 86 de ani.
Dupa 55 de ani de slujire preoteasca, Parintele Nicodim Mandita si-a dat sufletul in mainile Domnului, duminica, 6 iulie, in anul mantuirii 1975. Obstea maicilor din Manastirea Agapia si Manastirea Varatec i-a asezat trupul, pana la a doua venire, langa altarul bisericii pe care cu demnitate a slujit-o peste o jumatate de secol.
Parintele Nicodim Mandita - fapte si cuvinte de invatatura
Odata spunea unuia dintre ucenici: "Eu nu-ti pot da post si metanii multe. Ca si ursul si sarpele postesc. Dar ursul tot urs ramane si sarpele tot sarpe. Cand musca, amandoi omoara! Asa si omul, posteste uneori mult, dar in inima este plin de rautate, iar cand dezleaga la mancare si bautura, cade in pacatul lacomiei. Deci, posteste si te roaga dupa putere, dar mai intai citeste Sfanta Scriptura si pe Sfintii Parinti. Atunci singur te vei invata ce trebuie sa faci, cum sa te rogi si sa postesti, de ce sa te feresti si cum sa te mantuiesti.
Un fiu duhovnicesc l-a intrebat pe parintele Nicodim: "Crestinul care are ravna pentru fapte bune si citeste cartile sfinte, dar nu se marturiseste regulat si nu urmeaza sfatul duhovnicului sau se poate mantui?" Iar parintele i-a raspuns: "De va avea cineva multe carti sfinte si se va sili la implinirea poruncilor lui Dumnezeu fara spovedanie si fara ascultare fata de duhovnic iscusit, nu se poate mantui. Acela este asemenea unui om bolnav ce intra sa cumpere medicamente dintr-o farmacie, dar lipseste farmacistul. Fara cel ce poate da medicamentele necesare, bolnavul nu se va vindeca."
Mai zicea Parintele Nicodim: "Fratii mei, sa iubim cartea sfanta, incepand cu Sfanta Scriptura, Vietile Sfintilor si cartile de rugaciune si sa le dam cu inima deschisa si altora spre folos si mantuire. Banii dati pe o carte sfanta sunt o jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. Noi ne vom duce de aici mai devreme sau mai tarziu, dar, daca reusim sa lasam urmasilor cat mai multe carti sfinte, le lasam o zestre de mare valoare pentru ei si pentru cei care vor urma dupa ei."
