Parintele Calinic Caravan este unul dintre staretii cu viata sfanta ai Manastirii Lainici. Nascut in ziua de 20 iunie 1906, intr-o localitate din judetul Gorj, si trecut la cele vesnice in luna mai a anului 1991, parintele Calinic a urmat in staretie Sfantului Cuvios Irodion si parintelui Visarion Tuia.
Parintele Visarion Tuia, duhovnicul parintelui Calinic Caravan, a vietuit mai intai in Manastirea Frasinei. In data de 15 ianuarie 1929, parintele Visarion a fost trimis la Manastirea Lainici, impreuna cu un grup de alti cinci monahi, pentru a renaste viata monahala. Unul dintre ucenicii cei mai de seama ai parintelui Visarion Tuia va fi monahul Calinic, viitorul staret al manastirii din defileul Jiului.
Parintele Calinic Caravan (1884-1991)
Parintele Calinic Caravan s-a nascut in ziua de 20 iunie 1906, in localitatea Vladimir, judetul Gorj. La varsta de numai 19 ani, ravnitorul Constantin, dupa numele sau de mirean, intra in obstea de la Manastirea Frasinei, unde si-l va alege ca duhovnic pe parintele Visarion Tuia. Aici, el se va nevoi vreme de cinci ani.
Dupa luptele din cadrul Primului Razboi Mondial (1916-1919), manastirea din defileul Jiului a fost pustiita, asa cum proorocise Sfantul Cuvios Irodion, inca din timpul vietii. Pentru aceasta, in anul 1930, episcopul Vartolomeu Stanescu al Ramnicului trimite la Manastirea Lainici un grup de cinci monahi de la Manastirea Frasinei, printre care staretul Visarion Toia si ucenicul sau, fratele Constantin Caravan, viitorul staret Calinic.
Parintele Calinic va fi hirotonit preot in anul 1935, iar mai apoi, in anul 1937, este randuit duhovnic. Numirea lui ca staret al Manastirii Lainici a avut loc in anul 1952, dupa moartea martirica a parintelui sau duhovnic, staretul Visarion. In perioada anilor 1952-1974, manastirea a trecut printr-o perioada extrem de dificila, comunistii prigonind mult credinta crestina.
In anul 1946, in cadrul unei vizite facute la Manastirea Cernica, parintele Calinic Caravan il va cunoaste pe parintele Ivan Kulagin, de la care va primi un mare ajutor in dobandirea rugaciunii neincetate.
Vorbind adesea despre datoria crestinului de a se ruga neincetat, parintele spunea: "Secretul este sa ai o dorinta de Dumnezeu dinlauntru. Daca ai aceasta dorinta, ai totul: bucuria de a te ruga, puterea de a te ruga. Dar trebuie sa existe aceasta sete de Dumnezeu. Sa fie dorul de Dumnezeu. Dor mare. Acolo in tine. Sa se aprinda dorul. Si cand se aprinde dorul, arzi de dor. Dorul de Dumnezeu se aprinde dupa rugaciune."
In anul 1959, cand obstea de monahi a fost imprastiata, in urma decretului comunist 410, parintele Calinic a fost ca si rastignit de durere. Mai mult inca, muncitorii care lucrau la calea ferata Bumbesti-Livezeni locuiau in cladirile manastirii, acestia neavand un comportament cuviincios.
Desi manastirea era aproape parasita, securistii i-au creat nenumarate greutati parintelui Calinic, pe care il amenintau des cu moartea. Pana la urma, in anul 1961, monahii care mai ramasesera in obste au fost alungati de comunisti, iar manastirea a fost inchisa. Ansamblul monahal a fost transformat in pensiune de odihna. Chiar si asa, parintele Calinic nu a plecat din chilia lui, fiind astfel singurul calugar-slujitor al turistilor veniti pentru odihna.
Parintele Calinic numea "lucruri" faptele cele bune, iar "sublucruri" faptele care nu erau de o importanta deosebita. Astfel, el spunea: "Sublucruri sunt grijile pentru agoniseala; grijile cele multe din lume. Iar lucrul este rugaciunea, curatenia, citirea unor carti sfinte, dragostea pentru ceilalti. Asa cum spune la Pateric: lucrul, adica nevointele sufletesti; si sublucrul, adica grija de multe, agoniseala celor materiale."
Parintele Calinic Caravan a trecut la cele vesnice in luna mai a anului 1991. Abia apoi, in anul 1996, parintele Sofian Boghiu, a dat marturie despre dragostea parintelui Calinic fata de miscarea isihasta "Rugul Aprins". Dupa adormirea parintelui Calinic, ucenicii sai au aflat la acesta o micuta poza cu parintele Ivan Kulagin (Ioan cel strain), care adusese in Manastirea Antim, rugaciunea isihasta de la Manastirea Optina.
