Scriitor, teolog de seama, filosof al culturii, istoric si eseist, personalitate enciclopedica, IPS Antonie Plamadeala este socotit a fi cel mai insemnat autor de literatura religioasa din secolul XX, din Romania. IPS Antonie Plamadeala a fost unul din marii ecumenisti contemporani, fiind autorul a numeroase carti si cursuri pe diferite teme teologice. El a sustinut conferinte, cursuri si comunicari in Spania, Anglia, Franta, Belgia, Germania, Suedia, Finlanda, Italia, Elvetia, S.U.A., Australia, a acordat interviuri presei, vorbind la radio si televiziune in aceleasi tari. A fost membru de onoare al Academiei Romane, al Academiei de Stiinte din Chisinau (1992) si al unor asociatii culturale de peste hotare.
Antonie Plamadeala - Biografie
Antonie Plamadeala s-a nascut la 17 noiembrie 1926, in Basarabia, la Stolnicesti - judetul Lapusna, si a primit la botez numele de Leonida. A studiat la Seminariile teologice din Chisinau (1937-1944) si „Nifon” din Bucuresti (1944-1945), la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1945-1948) si Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1949). A urmat cursuri de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1956-1959). Trebuie sa subliniem faptul ca in aceste scoli, in momentul cand isi facea studiile Antonie Plamadeala, activau personalitati distinse ale teologiei. Un Gala Galaction, un Nichifor Crainic, un filosof ca Savin si profesorii din scoala veche care aduceau experienta ortodoxismului rus, cum era Constantin Popovici, cum era parintele Luca s.a. - in aceasta imbinare se educa spiritul elitist al credintei. Respectul fata de om, respectul fata de spiritul si credinta sa era unul dintre cele mai puternice principii educate in aceste scoli.
IPS Antonie Plamadeala
In 1944 s-a refugiat in Romania. Dupa 5 ani a fost tuns in monahism la manastirea Prislop, sub numele Antonie si hirotonit ierodiacon, fiind transferat la manastirea Slatina, unde a indeplinit functia de profesor la scoala monahala si este hirotonit ieromonah.
In acelasi an, este condamnat, in lipsa, la sapte ani de inchisoare pentru activitate anticomunista si arestat abia in 1954, fiind inchis la Jilava, judecat din nou si condamnat la patru ani inchisoare, fiind gratiat in 1956.
In 1959 scos din manastire si din cler de autoritatile comuniste, a fost nevoit sa se angajeze ca muncitor in diferite intreprinderi. Tot in aceasta perioada a participat la miscarea isihasta "Rugul aprins”. Abia in 1968 si-a putut relua activitatea in cler, fiind numit secretar sef la Institutul Teologic din Bucuresti. Urmeaza studii de specializare in Teologie si Filosofie la "Heythrop College" de langa Oxford.
La 15 decembrie 1970, Sfantul Sinod l-a ales episcop-vicar patriarhal, cu titlul "Ploiesteanul" (fiind hirotonit la 27 decembrie), incredintandu-i-se sectorul "Relatii externe", precum si sectorul economic si Comisia de pictura bisericeasca. A indeplinit in paralel si functia de rector al Institutului Teologic din Bucuresti. Obtine doctoratul in Teologie la Colegiul amintit (1971), apoi la Institutul Teologic din Bucuresti (1972).
La 9 decembrie 1979 este ales episcop al Buzaului, iar la 10 ianuarie 1982 este ales arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului.
IPS Antonie Plamadeala s-a afirmat ca unul din marii ecumenisti contemporani. A facut parte din delegatiile sinodale romane care au vizitat alte Biserici crestine (ortodoxe, catolice, protestante etc.). Delegat de Sfantul Sinod la a cincea Adunare generala a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi, 1975), cand a fost ales membru in Comitetul executiv si in cel financiar; conducatorul delegatiei romane la a sasea Adunare generala a aceluiasi Consiliu (Vancouver, 1983); delegat la diferite intruniri ale unor comitete din Consiliul Ecumenic. A fost delegat la Adunarile generale ale Conferintei Bisericilor Europene (Engelberg 1974, Chania – Creta 1979), la diferite sesiuni de lucru ale Comitetului consultativ si financiar.
Participant la mai multe sesiuni ale Comisiei mixte internationale de dialog intre Biserica Ortodoxa si Biserica romano-catolica. Delegat de Sf. Sinod sa cerceteze parohiile ortodoxe romane din „diaspora” (S.U.A., Canada, Australia, Europa occidentala).
IPS Antonie Plamadeala, Mitropolitul Ardealului
Conferinte, cursuri si comunicari in Spania, Anglia, Franta, Belgia, Germania, Suedia, Finlanda, Italia, Elvetia, S.U.A., Australia s.a.; a acordat interviuri presei, a vorbit la radio si televiziune in aceleasi tari. Membru de onoare al Academiei Romane si al Academiei de Stiinte din Chisinau (1992) si al unor asociatii culturale de peste hotare.
A trecut la Domnul la 29 augus 2005.
Antonie Plamadeala – Scrierile
IPS Antonie Plamadeala a publicat numeroase carti impunatoare prin valoare, soliditate si mesaj continuu care fac din ansamblul operei un model de atitudine intelectuala si de constructie nationala " tainica ", al carui efect va fi inteles mai bine in viitorul indefinit ce ne asteapta.
1. Trei ceasuri in iad, roman, ed. Eminescu, Bucuresti, 1970 (ed. a II-a, 1993, 303 p. si ed. a III-a, 1995, 303p.). 2. Tri ceasa vada, traducerea romanului Trei ceasuri in iad in limba bulgara, ed. Narodnaia Cultura, Sofia, 1972. 3. Biserica slujitoare in Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si in teologia contemporana. Bucuresti, 1972, 344 p. (si in ST, an. XXIV, 1972, nr. 5-8, 325-625). 4. Bizant – Constantinopol – Istambul, Bucuresti, 1974 (de asemenea in BOR, an. XCII, 1974, nr. 9-10, p. 1087-1164 si in „Almanahul parohiei ortodoxe romane din Viena”, 1975, p. 35). 5. Hans Küng si declaratia „Mysterium Ecclesiae”, Bucuresti, 1974, 67 p. (si in Ortodoxia, an XXVI, 1974, nr. 1, p. 5-69). 6. Clerici ortodocsi, ctitori de limba si cultura romaneasca, Bucuresti, 1977, 69 p. 7. Biblia de la Bucuresti. Cine a facut traducerea, Bucuresti, 1978 (si in BOR, an XCVI, 1978, nr. 9-10, p. 1004-1018). 8. Un episod important din lupta pentru limba romana, Bucuresti, 1978, 50 p. (si in Ortodoxia, an XXX, 1978, nr. 3, p. 417-464). 9. Ca toti sa fie una, Bucuresti, 1979, 596 p. 10. Biserica Ortodoxa Romana, in trecut si astazi, Bucuresti, 1979 (in limba romana, engleza si franceza). 11. Dascali de cuget si simtire romaneasca, Bucuresti, 1981, 547 p. 12. Nume si fapte in istoria culturii romanesti, Bucuresti, 1983, 120 p. 13. Spiritualitate si istorie la intorsura Carpatilor - sub indrumarea…, Buzau, 1983, vol. I 420 p.; vol. II, 412 p. 14. Traditie si libertate in spiritualitatea ortodoxa, Sibiu, 1983, 410 p. 15. Vocatie si misiune crestina in vremea noastra, Sibiu, 1984, 462 p. 16. Pagini dintr-o arhiva inedita. Documente literare. Editie ingrijita, studiu introductiv si note de…, ed. Minerva, Bucuresti, 1984, XLVII + 435p. 17. Prima traducere a manualului lui Epictet in romaneste, Sibiu, 1984 (si in MA, an XXIX 1984, nr. 9-10, p. 595-662). 18. Lazar Leon Asachi in cultura romaneasca, Sibiu, 1985, 524 p. 19. Biserica slujitoare, Sibiu, 1986, 325 p. (editie prescurtata). 20. Lupta impotriva deznationalizarii romanilor din Transilvania in timpul dualismului austro-ungar, in vremea lui Miron Romanul (1874-1889), dupa acte, documente si corespondente inedite, Sibiu, 1986, 358 p. 21. Romanii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), dupa documente, acte si corespondente ramase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986, 546 p. 22. Biserica Ortodoxa Romana. Monografie album, coordonata de…, Bucuresti, 1987 23. Contributii istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente corespondenta, Sibiu, 1987, 484 p. 24. Unitate, romanitate, continuitate, (pornind de la un izvor narativ din 1666), Sibiu, 1988, 303 p. + ilustratii si harti. 25. Calendar de inima romaneasca, Sibiu, 1988. 26. Alte file de calendar de inima romaneasca, Sibiu, 1988. 27. Talcuri noi la texte vechi. Predici, Sibiu, 1989, 479p. 28. Cuvinte la zile mari, Sibiu, 1989, 365 p. 29. Preotul in Biserica, in lume, acasa, Sibiu, 1994. 30. Ganduri la frumuseti albe, 5 volume, Sibiu, 2004. 31. Elie Miron Cristea – Corespondenta, Sibiu, 2005. 32. Visarion Puiu – Corespondenta, Sibiu, 2005. 33. Visarion Puiu – Documente, Sibiu, 2005.
Pe langa aceste lucrari in volum, IPS Antonie a mai publicat sute de articole cu caracter istoric, dogmatic, ecumenist, cuvantari, reportaje, in diverse reviste teologice.
