Conform gîndirii unitare a Părinţilor şi a Sinoadelor, Biserica este nu numai una, ci şi unică… Biserica este una şi unică, pentru că ea este trupul Unuia şi Unicului Hristos.
Unde nu este Dumnezeul-Om, acolo nu există Biserica, iar unde nu există
Biserica, acolo nici Euharistia nu există. În afară acestei identităţi,
adică a Bisericii şi a Euharistiei, se află erezia, falsa biserică şi
antibiserica. Biserica, prin dumnezeiasca Euharistie, este unitate
sobornicească şi unirea lui Hristos cu credincioşii şi a credincioşilor
cu Hristos. Şi în Euharistie şi în Biserică, Dumnezeul-Om Hristos este Unul şi, de asemenea, este "toate şi întru toţi.” (Col. 3:11).
Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite
timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au
şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii că aceştia au fost…
româno-catolicii şi protestanţii şi uniţii şi toată cealaltă legiune
eretică şi schismatică. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate
pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se
află cu inimă lor toate umanismele europene cu papismul în frunte, iar
toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt
nimic altceva decît erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte
este acela de "pan-erezie” (erezie universală). De ce? Fiindcă în cursul
istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale
Dumnezeului-Om Hristos, în timp ce ereziile acestea europene
îndepărtează pe Dumnezeul-Om în întregime şi pun în locul Lui pe omul
european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între
papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este
"legiune”.
Prin dogmă despre
infailibilitatea papei, papa a fost de fapt declarat drept Biserică şi
el, un om, a luat locul Dumnezeului-Om. Acesta e triumful final al
umanismului, dar este în acelaşi timp şi "moartea a două” a papismului
iar prin el şi cu el, a oricărui umanism. Totuşi, înaintea Adevăratei Biserici a lui Hristos care de la arătarea Dumnezeului-Om Hristos există în lumea noastră pamîntească ca Trup divino-uman,
dogmă despre infailibilitatea papei este nu numai erezie, ci o
panerezie, fiindcă nici o erezie nu s-a ridicat atît de radical şi atît
de integral împotriva Dumnezeului-Om Hristos şi a Bisericii Lui, aşa cum
a făcut papismul prin dogma despre infailibilitatea papei - om. Nu
există nici o îndoială că dogma această este erezia ereziilor, chinul
chinurilor, o răzvrătire nemaivăzută împotriva Dumnezeului-Om Hristos.
Dogma această este, vai, cea mai îngrozitoare surghiunire a Domnului
nostru Iisus Hristos de pe pămînt, o nouă trădare a lui Hristos, o nouă
răstignire a Domnului - numai că nu pe crucea cea de lemn, ci pe crucea
de aur a umanismului papist. Şi toate acestea sunt iad, iad, iad pentru
sărmana fiinţă pamântească ce se numeşte om. Acolo unde Îl înlocuiesc pe
Dumnezeul-Om Hristos cu omul, fie şi cu cel numit infailibil, acolo se
desparte trupul de Cap. Şi după cum din această pricină Biserica dispare
de acolo, tot aşa se pierde şi ierarhia apostolească divino-umană şi
succesiunea apostolică sacramentală.
Sfântul Iustin Popovici (+1979)
|