Rugăciunea
Antifonului întâi
Preotul:
Doamne Dumnezeul nostru, a Cărui stăpânire este neasemănată şi slavă
neajunsă, a Cărui milă este nemăsurată şi iubire de oameni negrăită, Însuţi
Stăpâne, după milostivirea Ta, caută spre noi şi spre sfântă biserica
aceasta, şi fă bogate milele Tale şi îndurările Tale cu noi şi cu cei ce se
roagă împreună cu noi.
Cu glas
tare, preotul zice ecfonisul:
Preotul:
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana:
Amin.
Strana
cântă acum antifonul întâi. La încheierea antifonului, diaconul stă
din nou înaintea sfintelor uşi, îşi ridică orarul şi zice ectenia mică.
|