Rugăciunea
a unsprezecea,
a Sfântului Ioan Damaschin
Înaintea uşilor casei Tale stau
şi de gândurile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care
ai îndreptat pe vameşul şi ai miluit pe cananeanca şi ai deschis tâlharului
uşile raiului, deschide-mi şi mie îndurările iubirii Tale de oameni şi mă
primeşte pe mine cel ce vin să mă ating de Tine, ca pe desfrânata şi ca pe
cea cu scurgerea de sânge. Că aceasta atingându-se de marginea hainei Tale,
prea lesne a luat tămăduire, iar aceea, cuprinzând preacuratele Tale
picioare, a dobândit dezlegare de păcate. Iar eu, ticălosul, întreg trupul
Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primeşte ca şi pe dânsele şi-mi
luminează simţirile cele sufleteşti, arzând nelegiuirile păcatelor mele,
pentru rugăciunile Celei ce fără de sămânţă Te-a născut pe Tine, şi ale
puterilor cereşti, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
|