Otpustul
Preotul se pleacă către icoana Mântuitorului şi zice:
Preotul:
Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie.
Strana:
Slavă. Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Doamne
miluieşte. Doamne miluieşte. Doamne miluieşte.
Întru
numele Domnului, părinte, binecuvântează.
Preotul:
Cel ce a înviat din morţi...; iar de nu va fi
duminică zice: Hristos, Adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfinţilor,
măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale Sfântului (N)
(al cărui hram îl poartă biserica),
ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul
Constantinopolului, ale Sfântului (N),
a cărui pomenire o săvârşim, ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi
Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne
mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.
Strana: Amin.
Preotul se
întoarce cu faţa spre icoana Mântuitorului şi zice:
Preotul:
Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.
Strana:
Amin.
Preotul se
întoarce în altar şi închide sfintele uşi şi perdeaua. Ieşind prin uşa
diaconului, el (sau altcineva anume rânduit) împarte anafura credincioşilor.
Când se termină aceasta, se întoarce în altar şi, dacă nu este diacon, el
însuşi consumă Sfintele Taine. Preotul şi diaconul îşi scot veşmintele şi
zic rugăciunile de mulţumire.
|