AŞEZAREA, CLIMA, SOLUL

Renumită în timp prin credinţa, hărnicia şi dărnicia oamenilor, prin pitoresc, prin apele minerale, prin mănăstirea cu acelaşi nume, comuna Bixad este situată în nordul ţării, într-o depresiune străjuită de Munţii Oaşului.

Existenţa aşezării omeneşti pe aceste meleaguri este foarte veche – din paleoliticul superior, aşa cum rezultă din cercetările arheologice.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, localitatea Bixad face parte din judeţul Satu Mare, fiind o comună de frunte a Ţării Oaşului, un tărâm fascinant prin aura legendară şi se învecinează cu următoarele localităţi: Moişeni, Trip, Târşolţ.

În această regiune predomină solurile podzolice, precum şi cele brune potzolice, remarcându-se în zonă prezenţa masivă a livezilor de pruni şi cireşi.

Relieful este terasat, întâlnim păduri cu diverse specii de arbori şi animale. De asemenea se remarcă existenţa dealurilor, dealuri care sunt amintite în numeroase cântări şi rugăciuni (,,La Bixad, colo-n deal,/În frumosul nostru Ardeal/În marginea satului/Şade Maica Domnului”).

Satul Bixad este brăzdat de ape, râul ,,Valea Rea” trecând prin mijlocul comunei, iar clima este temperat continentală, cu toate caracteristicile acestui tip de climă.

ATESTARE DOCUMENTARĂ

Veche aşezare românească, localitatea Bixad este atestată documentar începând cu secolul al-XV-lea sub denumirea Bikszad. În scrierile vechi, localitatea Bixad este cunoscută şi sub denumirea de ,,Dosul fagilor”, deoarece veacuri în şir a fost învăluită de o nesfârşită pădure de fagi.

În anul 1604 locuitorii satului sunt implicaţi într-un proces de hotărnicie cu locuitorii din Teceu şi Câmpulung de Tisa. Între stăpânitorii de moşii din hotarul comunei apar şi nobili ţărani oşeni, între care pot fi amintite familiile: Tătar, Finta şi Berce, ale căror descendenţi continuă să susţină fiinţa comunităţii şi în zilele nostre. În anul 1660 în acestă regiune s-a refugiat principele Ardealului: Kemeny Ioan. În secolul al-XVII-lea sunt atestate două evenimente legate de Bicsad: înfiinţarea mănăstirii şi a staţiunii balneare.

Primele însemnări referitoare la Biserica parohială datează din anul 1761 – 30 mai, constând în nişte scrisori trimise de protopopul ortodox din Bixad la Vicarul Maramureşului. În anul 1856 parohia Bixad aparţinea Episcopiei de Gherla, dimpreună cu celelalte parohii din Ţara Oaşului. Cea mai veche biserică din lemn a fost situată pe locul ce se numeşte şi astăzi ,,dâmbul popesc”. Aici se găseşte şi un izvor pe care poporul în numeşte ,,fântâna popii”.

Când autorităţile au trecut la sistematizarea localităţii, locuitorilor li s-a cerut să coboare de pe dealuri în vale, fiind nevoiţi să aducă şi biserica cu ei. Astfel s-a construit o biserică de lemn în apropierea celei actuale, având în jur cimitirul, unde se află şi mormântul preotului Daniel Napain.

Actuala biserică s-a construit între anii 1881-1889 cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, în timpul preotului Theodor Sabo. La început biserica a fost cu un singur turn, care la un an de zile s-a prăbuşit. După şapte ani în locul acelui turn s-au construit două turnuri. În anul 1935 când se prăznuia hramul mănăstirii, din deal o furtună a dărâmat turnul din dreapta care l-a avariat şi pe cel din stânga. În această stare a dăinuit biserica până în anul 1953 când s-a iniţiat reconstruirea turnurilor.

Construcţia bisericii este în stil bizantin, cu bolţi sprijinite pe stâlpi în formă de cruce. Pronaosul este deschis, încadrat de cele două turnuri. Iconostasul a fost confecţionat în anul 1905 şi este unic prin forma sa în Ţara Oaşului.

Pictura bisericii a fost executată în frească de către pictorul Cudinof Anatolie din Bucureşti între anii 1973-1974, iar binecuvântarea acestor lucrări s-a făcut la 8 septembrie 1977 de către Prea Sfinţitul Dr. Vasile Coman, Episcopul Oradiei.

POPULAŢIA

Date exacte referitoare la populaţia parohiei Bixad avem în urma unor statistici oficiale efectuate în următorii ani: în anul 1800 existau 230 case cu 1100 locuitori, în anul 1900 erau 363 case cu 1579 locuitori, în anul 2000 erau 665 case cu 1737 locuitori – creştini ortodocşi. Într-un climat de toleranţă şi înţelegere reciprocă în satul Bixad mai convieţuiesc şi 3 familii greco-catolice, o familie penticostală, o familie martori ai lui Iehova.

PREOŢI SLUJITORI

Şirul preoţilor parohi care s-au perindat de la zidirea actualei biserici este următorul:

1. Pr. Theodor Sabo, 1881-1889

2. Pr. Andercău Gheorghe (care este înmormântat în faţa bisericii), 1890-1952

3. Pr. Pascu Emilian, 1953-1954

4. Ieromonah Teofan Mătăsaru, 1954-1955

5. Arhim. Vorohiil Jitaru, 1955-1960

6. Pr. Mărieş Bileu, 1960-1966

7. Pr. Pericle Năstase, 1966-1975

8. Pr. Babici Ioan, 1975-1987

9. Pr. Chiorean Vasile, 1987____.

EVENIMENTE DEOSEBITE. LUCRĂRI IMPORTANTE

În urma hotărârii Sfintei Episcopii a Oradiei din data de 1.11.1987 a avut loc schimb de preoţi între parohiile Bixad şi Amaţi – Protopopiatul Satu Mare: preotul Babici Ioan de la Bixad a fost transferat la Amaţi, iar preotul Chiorean Vasile a fost transferat de la Amaţi la Bixad. După instalarea în parohia Bixad, subsemnatul preot Chiorean Vasile împreună cu membri Consiliului Parohial am continuat şi finalizat lucrarea de pictură la Sfânta Mănăstire care era sub tutela parohiei Bixad, iar în data de 25 martie 1989 Mănăstirea Bixad a fost sfinţită de către Episcopul Vasile Coman al Oradiei şi a fost redată cinului monahal, primului stareţ Adam Serafim, iar în data de 1.07.1990 este numit şi slujeşte până-n prezent Stareţul Arhim. Emanuel Rus.

La biserica parohială Bixad s-au executat următoarele lucrări mai importante:

1990 – s-au cumpărat 2 clopote mari;

1991 – s-a schimbat şarpanta de lemn şi tabla de pe acoperişul bisericii;

1992-1993 – s-a construit o nouă casă parohială;

1994-1995 – s-a executat o reparaţie capitală la exteriorul bisericii şi s-a dat în terasit;

În data de 10 septembrie 1995 au fost binecuvântate aceste lucrări în cadrul Slujbei arhiereşti prin prezenţa Prea Sfinţitului Episcop Iustinian Chira.

1996 – se introduce încălzire centrală în Sfânta Biserică şi casa parohială;

1997-1998 – în faţa Bisericii şi a casei parohiale s-a construit un gard din granit – marmură neagră şi 3 rânduri de porţi mari din fier;

1999-2000 – s-au schimbat toate gardurile vechi din lemn cu garduri noi – bordură de beton şi rame de fier cu plasă de sârmă în tot perimetrul bisericii şi a casei parohiale;

20001-2002 – s-a pus pavaj în faţa bisericii;

- s-au ridicat 2 cruci noi din marmură neagră;

- s-au pus 2 lampadare mari cu câte 3 braţe;

2003 – a avut loc o reparaţie capitală la casa parohială (s-au pus uşi şi geamuri termopan, parchet, etc.);

2004 – s-a construit un grup sanitar;

2005 – s-a pus mochetă în toată biserica şi mobilier nou în Sfântul Altar;

La data de 6 septembrie 2005 a fost mare sărbătoare şi bucurie pentru parohia Bixad prin prezenţa Prea Sfinţitului Episcop Iustin la slujba arhierească când binecuvintează şi aceste lucrări efectuare din anul 1995 până-n prezent.

2006 - s-a pus tablă de aluminiu pe turnurile bisericii;

- s-au schimbat geamurile vechi ale bisericii cu geamuri noi, termopane, parţial cu vitralii.

ALTE LUCRĂRI EFECTUATE ÎN ULTIMII 19 ANI

S-au cumpărat, schimbat în Sfânta Biserică: candelabre mari din sticlă, sfeşnice din inox, toţi praporii din biserică, 25 rânduri de veşminte, uşile sculptate, amvon şi strane sculptate, 3 icoane mari (Maica Domnului – pe Iconostas, Domnul Iisus Hristos binecuvântând – la bărbaţi, Maica Domnului cu pruncul în braţe – la femei), chivot pe Sfânta Masă, etc.

La data de 1 decembrie 2006 Parohia Ortodoxă Română din Bixad este condusă de Consiliul Parohial compus din următorii membri:

1. Finta Vasile – epitrop I

2. Oros Ioan – epitrop II

3. Tătar Vasile – epitrop III

4. Stan Grigore – secretar

5. Toman Gheorghe – casier colportaj

6. Bercea Grigore

7. Dănilă Nicolae

8. Doda Ioan

9. Finta Mihai

10. Mărcuş Ioan

11. Pintea Ioan

12. Cânţa Petre

Cântăreţ – diac – Măgureanu Petre

Îngrijitor – făt – Bledea Mihai

Sub păstorirea actualului preot Iconom Stavrofor Chiorean Vasile.

Arhiva ortodoxa