Iudeii au venit din captivitate, dupa ce regele persilor Cyrus i-a invins pe babilonieni (536 a. Chr.). Si-au rezidit templul sub conducerea lui Zorobabel si s-au reorganizat. Alexandru cel Mare (sec. IV i. Hr.)desfiinteaza regatul persilor; iar iudeii sunt folositi ca element de colonizare in orasele infiintate de el. Prin impartirea Imperiului lui Alexandru intre urmasii lui (diadohi), Palestina a ramas in stapanirea celor din Siria (Seleucizi), care s-au purtat aspru cu iudeii si au incercat sa-i elenizeze si sa le desfiinteze religia.
Miscarea de sub conducerea fratilor Macabei a adus Ierusalimul in puterea iudeilor. Templul a fost ridicat, cultul mozaic a fost restabilit. Dupa o mare revolta, iudeii au reusit sa formeze un stat teocratic independent, condus de sinedriu, un fel de senat, alcatuit din 70 de membrii si un presedinte. Regele Ioan Hircan mareste statul iudaic si cauta legaturi cu romanii (135-105 i.d.Hr.).
Urmasii acestuia se dezbina, fac apel la romani. Generalul roman Pompei intervine in Palestina si ia Ierusalimul (63 i. d. Hr.). Iudeii au trebuit sa recunoasca dominatia romana si din acest timp platesc un tribut romanilor. La anul 30 i. d. Hr., romanii numesc rege al Iudeii pe Irod cel Mare. Acesta rezideste templul iudaic, ridica orasul Cezareea la tarmul Marii Mediterane, care devine capitala politica a Palestinei, introduce in Palestina jocuri pgane si slabeste influenta preotilor iudei. La moartea lui Irod cel Mare (750 a.U.c), romanii impart Palestina intre cei trei fii ai sai : Arhelau, Irod Antipa si Filip. Nepotul lui Irod cel Mare, Irod Agripa, devine rege al intregii Palestine (41-44). Tara e condusa apoi numai de procuratori romani. Apasarea stapanirii romane creste, certurile dintre partidele iudaice slabesc natiunea. Zelotii si profetii falsi o agita : se produc revolte si interventii sangeroase. Sub imparatul Nero (54-68), izbucneste razboiul iudaic. Ierusalimul este cucerit, iar templu distrus in anul 70.