Situati intre Oder si Vistula, popoarele slave
considerate indo-europene, s-au deplasat lent catre S-E; in secolul al
II-lea ei ocupau zona dintre Nipru si S. Dunarii. Ei apar in izvoare
tocmai la inceputul secolului al VI-lea, cand au intreprins dese
incursiuni la Dunare. Intre 580-581 slavii au trecut masiv fluviul, fara
a intampina nici cea mai mica rezistenta; ei au ocupat mai intai Tracia
si Macedonia, iar in 586 Tesalonicul a cunoscut primul dintr-o serie
mai lunga de asedii. Aflati la inceput sub controlul avarilor, au scapat
de acestia si s-au raspandit in Grecia pana in Peloponez, unde vor
ajunge in 587-588. Ei s-au instalat sub forma unor mici entitati
independente numite sclavinii.
In zona Tesalonicului ei au obtinut chiar
independenta fata de avari. Intre 604 si 615 slavii au asediat din nou
Tesalonicul, iar in 618 Heraclius a reusit sa incheie pacea cu ei in
schimbul permisiunii de a se instala la portile orasului. In partea de
Nord a Balcanilor, triburile de slavi au ramas in continuare supuse
avarilor, care ii vor substitui pe greci. Astfel, procesul de slavizare
va atinge o zona destul de larga, din Ahaia si Tesalia pana in
Macedonia. In aparenta, slavizarea Balcanilor a fost un proces care a
inceput din Sudul Peninsulei Balcanice pentru a se indrepta mai apoi
spre Nord.
Penetrarea slavilor are insa acum un caracter nou: nu
mai este vorba acum de simple incursiuni, ci de instalarea in
teritoriul grec in grupuri compacte, indeosebi in Macedonia, Epir si
Tesalia, cu ajutorul corabiilor construite dintr-un singur trunchi
numite monoxile, ajungand chiar si in insule. Relatiile dintre Imperiu
si aceste triburi invadatoare au fost pentru o lunga perioada de timp
destul de delicate: Constans II (641-660) si Justinian II (685-695;
705-711) vor intreprinde incursiunimilitare impotriva lor. In Macedonia,
slavii au ramas elementul dominant, iar Imperiul a fost nevoit sa se
acomodeze acestei situatii, multumindu-se cu o anumita suzeranitate
asupra lor. In restul Greciei slavii vor fi elenizati. Rapiditatea cu
care atat slavii cat si celelalte popoare migratoare au ocupat Peninsula
Balcanica poate fi explicata prin vidul militar, administrativ, iar in
unele zone chiar demografic, pe care l-au gasit toate aceste popoare.
Intre 593 si 596 sistemul defensiv bizantin de la Dunare se prabuseste,
Imperiul pastrand doar cetatile mai mari precum: Singidunum, Justiniana
Prima, Naissus, Serdica.
|