Instituţia aceasta a themelor nu este
decât o parte a profundelor schimbări în urma cărora în secolele VII-VIII,
Imperiul a cunoscut transformări importante. Perioada invaziilor a marcat o
oarecare ruralizare a Imperiului bizantin.
Importanţa oraşelor scade, iar activităţile au fost diminuate prin pierderea
regiunilor orientale, Alexandria şi Antiohia, puternic urbanizate. Schimburile
comerciale au înregistrat şi ele un evident regres, fapt demonstrat de slăbirea
emisiei monetare. Marile axe comerciale ale acelor timpuri au fost o perioadă
întrerupte, iar Occidentul era sărăcit şi anarhic. Cu toate acestea oraşul nu a
dispărut, el conservând triplul rol: administrativ, militar şi religios. De
asemenea, el rămânea centru de recrutare al armatei, reşedinţa şefilor,
reşedinţa episcopului şi a personalului bisericesc. Mari oraşe precum
Tesalonicul sau Efesul au supravieţuit, în timp ce altele precum Ancyra au
cunoscut un sensibil declin. În această perioadă, caracterul urban şi-a
schimbat structura fapt uşor de observat din folosirea frecventă a termenului
de kastron (fortăreaţă) pentru a-l desemna.
Nikos G. SVORONOS, Notes sur l’ origine et la date du Code Rural, în „TRAVAUX ET
MÉMOIRES”, VIII, 1981, pp. 487-500; Michel KAPLAN, Quelques remarques sur les paysages agraires byzantins (VI-e milieu du
XI-e siècles): une société homogène, în „BYZANTINOSLAVICA”, XLIII, 1982,
pp. 200-217.
|