Tuesday, 2024-03-19, 10:09 AM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Istoria Bizantului

Codex Theodosianus

Reorganizarea învăţământului superior a avut consecinţe deosebit de importante asupra evoluţiei culturale ulterioare şi în cadrul ei s-a putut elabora şi publica „Codex Theodosianus”,[1] din punct de vedere cronologic cea mai veche culegere de legi imperiale, iar ca importanţă ocupă locul al II-lea după Corpus Juris Civilis. Lucrarea a fost iniţiată în anul 429 ca urmare a dificultăţilor întâlnite în folosirea Dreptului imperial, ca şi a creşterii numărului legilor imperiale, necesitatea întocmirii unei culegeri unitare impunându-se acum cu acuitate. Pentru epoca anterioară lui Teodosie al II-lea erau cunoscute două colecţii juridice: Codex Gregorianus şi Codex Hermogenianus, numite astfel după numele celor doi jurişti care le-au alcătuit. Prima culegere marchează epoca lui Diocleţian, iar a doua se referă la perioada succesorilor lui Diocleţian, până în sec. al IV-lea, încadrând legile promulgate de la sfârşitul secolul al III-lea până la aproximativ anul 360. Ambele au fost pierdute, existenţa lor fiind semnalată în fragmente neînsemnate ca şi din noua colecţie întocmită acum (prima jumătate a secolului al V-lea).

Realizarea acestei vaste lucrări a fost încredinţată unei comisii formată din 9 membri dintre care un rol important l-a avut Appeles. Publicarea noii culegeri, intitulată Codex Theodosianus s-a făcut în 438, după nouă ani de muncă asiduă. Codex-ul cuprindea legile în limba latină, materialul juridic fiind împărţit în 16 cărţi, divizat apoi în numeroase capitole, clasificate la rândul lor pe probleme speciale: administrative, politice, religioase etc. În fiecare titlu decretele erau enumerate în ordinea cronologică iar legile date după publicarea Codului au fost numite Novele.

Importanţa „Codex”- ului teodosian este deosebită din punct de vedere istoric. Mai întâi, el este izvorul cel mai preţios pe care-l deţinem pentru studiul istoriei interne a Imperiului bizantin din secolele IV-V, cuprinzând în egală măsură perioada în care creştinismul a devenit religie de Stat. De asemenea, Codul a servit mai mult decât culegerile anterioare, la întocmirea legislaţiei lui Justinian. Noul cod dădea în prima jumătate a sec. al V-lea o mai mare stabilitate juridică, descoperind şi luminând incertitudinile ivite din lipsa unei culegeri oficiale de legi. Prin Codex-ul teodosian ideea de unitate a Imperiului găseşte o viguroasă afirmare, el fiind publicat atât în Orient cât şi în Occident în numele celor doi împăraţi: Teodosie al II-lea şi Valentinian al III-lea. Este semnificativ faptul că după publicarea lui, împăraţii romani ai Orientului, nu vor mai trimite decât foarte rar legile lor în Occident.

În sfârşit, deţinând informaţii autentice prezentate într-o formă destul de clară, Codex Theodosianus a exercitat o influenţă covârşitoare atât asupra popoarelor barbare din Orient cât şi a celor din Occident. Faimoasa „lege romană a vizigoţilor (lex romana vizigothorum) nu este decât un rezumat al Codului teodosian. Numită şi „Breviarul lui Alaric” (Breviarium Alaricianum), aceasta a influenţat la rândul ei şi legislaţia Europei Occidentale, devenind principala sursă de Drept roman în Occident.[2]

Culegerile legislative ale lui Justinian pătrund mult mai târziu în Occident, spre sfârşitul Evului Mediu. La rândul lor, bulgarii au primit Codexul Teodosian prin intermediul aceluiaşi „Breviar al lui Alaric”. Acest cod de legi fusese adresat prin papa Nicolae I regelui bulgar Boris, care va trimite o delegaţie la papă în anul 866 pentru a-l întreba şi a i se da relaţii în legătură cu „legea lumii”, (leges mundanale) cum o numeşte el. Drept răspuns, papa trimite bulgarilor, după propriile sale cuvinte „venerabila lege romană” (venerandae romanorum leges), considerată a fi fără îndoială „Breviarul lui Alaric”.[3]



[1] Textul „Codex”- ului teodosian a apărut la Berlin între anii 1904-1905, fiind editat de T. MOMMSEN şi P. M. MEYER. A se vedea nota 86.

[2] Vasile V. MUNTEAN, Bizantinologie, vol. I, Arhiepiscopia Timişoarei, Editura Învierea, 1999, p. 77.

[3] Ibidem

Category: Istoria Bizantului | Added by: PortalOrtodox (2011-12-28)
Views: 672 | Tags: Bizant, dreapta credinta, inceputul crestinismului, Ortodoxie, cursuri, teologie istorie, istoria bizantului, Istoria Bizantului online, referat | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2024