este de două feluri: donaţia simplă, fără condiţii, adică
fără ca donatorul să-şi rezerve sieşi vreun drept în legătură cu donaţia
făcută, sau să pretindă a i se asigura vreun drept oarecare. Această donaţie
poate fi făcută de persoane particulare sau de indivizi sau de grupuri de
persoane, ori chiar de instituţii sau aşezăminte; şi donaţia ctitoricească, o donaţie prin care cel ce o făcea îşi
rezervă sieşi anumite drepturi în legătură cu chivernisirea bunului donat şi
pretindea să-i fie asigurate aceste drepturi de către autoritatea bisericească,
precum şi să i se mai confere şi o seamă de drepturi onorifice (can. 1 I-II; 4,
8 şi 24 IV ec.; 48 VI ec.; 12, 13, 14 şi 17 VII ec.). În prezent această
instituţie a căzut în desuetudine.
|