Marturiile arheologice dovedesc faptul ca,
pe teritoriul actual al Romaniei, vita de vie se cultiva din epoca fierului
(secolele V-I i. Hristos). Despre amploarea pe care o luase aceasta cultura
in Dacia, in vremea regelui Burebista (82-44 i. Hristos), exista stirea
oferita de istoricul grec Strabon, care spune ca regele ar fi ordonat sa se
treaca la desfiintarea viilor, pentru ca se depasisera cu mult nevoile
consumului. De la inceputurile ei, cultura vitei de vie a inceput sa se
dezvolte pe teritoriile care ofereau cele mai bune conditii naturale pentru
realizarea vinurilor de calitate, cum
este podgoria Murtfatlar.
Vita de vie este arbust tarator
si
agatator. Ceea ce este mai important sub aspect terapeutic sunt frunzele de
culoare rosiatica.
Farmacologie
Actiunea biologica si
utilitatile chimice
ale preparatelor din frunzele de vita de vie de culoare rosiatica, descrise
in literatura de specialitate actuala s-ar putea rezuma la actiunea
protectoare a vaselor capilare si actiunea in insuficienta venoasa a
arterelor inferioare si a complicatiilor care deriva din aceasta: varice,
tromboflebite, edeme etc.. Forma cea mai simpla a acestor manifestari este
caracterizata prin edeme usoare, evidente in special seara la persoanele
care lucreaza cea mai mare parte a zilei in picioare. Proprietatile
farmacologice ale acestor preparate se manifesta in primul rand asupra
sistemului circulator, in special asupra vaselor capilare. Administrarea
produselor fitoterapeutice pe baza de vita de vie reactiveaza microcirculatia locala, amelioreaza fluxul venos
si usureaza indepartarea
lichidelor interstitiale, reducand astfel edemele.
Cura de struguri.
Fructele vitei de vie, strugurii, sunt adevarate laboratoare chimice in
miniatura, in boabele de struguri fiind „de toate, pentru toti": apa, zahar,
vitamine, substante protectoare ale sistemului vascular, ale imunitatii
vizuale, tonice, saruri minerale, diuretice, laxative etc. Proprietatile lor
terapeutice depind de varietatea si de solul pe care creste vita de vie.
Astfel, strugurii produsi de soluri argiloase au aciditate mai mare si
substanta uscata in cantitate mai mica, precum si proprietati laxative si
purgative; strugurii proveniti din vita de vie care creste pe soluri
calcaroase sau silicoase au proprietati diuretice si depurative; strugurii
albi sunt usor excitanti ai mucoasei stomacului, iar cei negri - astringenti
si cu actiune tonica.
Cura de must.
Prin efectul ei
diuretic si depurativ, cura de must dureaza 30 de zile. Se organizeaza in
felul urmator: prima zi - consumarea a 0,500 litri de must in trei reprize,
cu 30 de minute inaintea meselor; a 14-a zi se ajunge la o cantitate de doi
litri de must (deci cantitatea creste progresiv de la o zi la alta); zilele
a 15-a, a 16-a si a 17-a: se beau zilnic cate doi litri de must, fara a
manca altceva; apoi, cantitatea incepe sa scada treptat pana se ajunge la
0,500 litri, adica se ajunge la cantitatea de must cu care s-a inceput cura.
Medicamente din struguri.
Sa spunem cateva cuvinte si despre medicamentele din struguri. Cand spunem
struguri, ne gandim imediat la vin. Nici o alta "zeama" alcoolica naturala
nu contine peste 600 de componente ca vinul. Pasteur aprecia ca vinul este
"cea mai sanatoasa si nobila dintre bauturi". Specialistii au constatat ca
vinul are o serie de influente pozitive asupra organismului uman cum ar fi
proprietatile antivirale si antibactericide. Statisticile demonstreaza ca
infarctul de miocard este de patru ori mai mic in tarile viticole,
comparativ cu celelalte. S-au studiat si semintele boabelor de struguri, in
cele din urma, s-au putut produce unele medicamente cu efect protector
cardiovascular. De asemenea, din pielita strugurilor pentru vinurile rosii
s-a obtinut componentul numit "Resveratrol" - cu rol protector impotriva
cancerului.
Medicina naturala recomanda
strugurii in urmatoarele boli:
Angina: - faceti gargara cu suc de boabe de
struguri recoltate inainte de a se coace.
Bronsite - pentru a lupta
impotriva
bronsitei cronice, faceti un decoct din boabe de struguri uscate in cuptor.
Fierbeti 0,500 litri de apa si adaugati o lingura de struguri uscati. Lasati
sa fiarba un sfert de ora, fara capac. Strecurati apoi lichidul si beti-l
cald. Poate fi reincalzit.
Buze crapate - aplicati o pomada compusa
din suc de struguri (30 g), unt (25 g) si ceara galbena (12 g). Fierbeti
totul intr-un vas emailat sau intr-o oala smaltuita, pana ce amestecul
atinge consistenta unei alifii.
Constipatie, cistita - beti suc de
struguri, bine copti (must).
Diaree - faceti o infuzie din foi de vita
uscata (25 g la un litru de apa). Beti cate o ceasca de 3 ori pe zi.
Retentie de urina - presati (stoarceti) 1,5 kg de struguri albi pentru a extrage sucul. Filtrati
si beti jumatate din
cantitatea obtinuta dimineata, pe stomacul gol, iar cealalta jumatate seara,
inainte de culcare; inainte de a-l bea, adaugati cateva picaturi de zeama de lamaie.
In concluzie, retineti: vinul este prima
bautura igienica dupa apa naturala, minerala, racoritoare si sifon. Depinde
numai de cantitatea care se bea!
Bibliografie: Farmacist primar Dumitru Ghe.
Raducanu, „Arbori, plante si aromate biblice”, in B.O.R. NR. 1-4, ian.-apr.
2004, pg.229.
