În societatea noastră actuală, hăţişul informaţional creat - şi la care
punem umărul fiecare dintre noi - se pare că a dus la realizarea celei
mai mari "babilonii" de la începutul timpurilor şi până astăzi. Tot mai
mult avem impresia că fiecare vorbeşte pe limba lui, că oamenii nu se
mai ascultă şi nu se mai înţeleg, că fiecare încearcă să-şi impună
adevărul, că nu mai există nici o idee diriuguitoare (călăuzitoare) a
societăţii contemporane. Ce-ar fi dacă v-aş spune că este doar o
impresie şi ca în spatele acestei "babilonii" există totuşi ceva? Eu
doar am încercat să privesc dincolo de adevărul oficial. Prin acest
articol nu vreau decât să vă spun ce am observat. Voi începe cu
manipularea prin mass-media pentru că are o pondere extrem de mare şi în
plus are şi un impact uriaş asupra publicului. Spuneţi-mi, vă rog, când
aţi văzut ultima dată în mass-media, o emisiune, un articol, un film,
etc. care să îndemne omul la o creaţie adevărată, care să clarifice
adevăruri istorice (mă refer la istoria adevărată şi nu la cea măsluită
în scopul manipulării), care să aibă un caracter "militant", de îndemn
la cunoaştere sau la descătuşarea energiilor enorme ce zac nefolosite în
fiecare din noi?
În schimb, ce putem vedea pe ecranele
televizoarelor sau prin ziarele noastre? Ştiri fără nici o noimă, care
în mod firesc nu ar trebui să intereseze pe nimeni ("Nea Ion din satul
X, a bătut-o pe baba Floarea şi a violat-o"), îndemnuri la violenţă, la
abuzuri, la consumul de droguri şi băuturi alcoolice, pornografie,
telenovele ("formă fără fond" - parcă astăzi este mai de actualitate ca
niciodată articolul lui Titu Maiorescu), scandaluri, vedete "de carton",
etc.
Mi se va replica, că acesta nu este decât un simplu
mecanism economic, legat de cerere şi ofertă. Mi-aş dori să nu cădeţi în
această capcană. Pentru o astfel de afirmaţie, eu am două argumente:
primul este legat de faptul că aşa-zisa "cerere" este o creaţie
artificială a mass-mediei (un produs al manipulării perverse) prin
publicitate agresivă, iar cel de-al doilea - folosind exact armele lor -
este acela că şi eu, şi multi alţii alături de mine, avem anumite nevoi
spirituale (legate în principal de cunoaştere), iar ele nu-mi sunt
deloc satisfăcute de această mass-medie, care "respectă legile economice
ale cererii şi ofertei". O să mi se aducă în plus, argumentele
democraţiei, că majoritatea dictează. Eu nu doresc, însa, decât să se
respecte proporţia corectă, pentru că nu pot crede că toţi oamenii
doresc să vadă, să audă şi să citească, exact ceea ce mass-media
proliferează la ora actuală în societatea contemporană. Un alt aspect al
manipulării, mult mai subtil de această dată, este acela al exercitării
puterii în general. Mă refer aici în primul rând la stat şi la marile
companii multinaţionale, a căror putere economică a ajuns, în mod
paradoxal, să o depăşească pe a multor state. Nu se poate să nu
observaţi cum în societatea contemporană, omul tinde din ce în ce mai
mult să fie aruncat în anonimat, să-şi piardă individualitatea şi
identitatea.
Puterea în general, a reuşit să creeze
niste "roboţi" extrem de bine dresaţi. O să vă dau un exemplu din
societatea occidentală, care nu va întârzia să apară şi la noi. Aici,
oamenii sunt extrem de bine plătiţi (aş spune mai degrabă, corect
plătiţi), dar credeţi-mă, că viaţa lor nu este chiar roz. Există un
echilibru extrem de precar, care se poate deranja imediat ce individul a
ieşit de "pe culoarul de alergare"
ce i-a fost impus. Salariile mari încurajează achiziţionarea de bunuri
extrem de scumpe (maşini şi case în special), care nu se pot cumpăra
decât prin împrumuturi.
Aceste împrumuturi nu se pot plăti decât din salarii extrem de bune,
salarii care nu pot fi decât rezultatul unei munci susţinute. Şi iată,
cum am creat "roboţelul"!
Dacă
nu munceşte îi luăm casa! Când a terminat de plătit casa... sau pur şi
simplu, doar i-a crescut salariul, îl încurajăm să-şi cumpere o maşina
mai scumpă ("cea veche de trei ani nu mai este bună!") prin reclamă şi
prejudecăţi ("Cum? Ai salariul de ... $ şi nu-ţi cumperi Porsche???").
Întelegeţi cum funcţionează mecanismul? Omul trebuie din răsputeri să
muncească pentru salariu, pentru că dacă n-are salariu, n-are nici
asistenţă medicală şi nici pensie la bătrâneţe
Oamenii
liberi din punct de vedere financiar, nu sunt foarte bine văzuţi.
Impozitele pentru aceştia sunt enorme (de exemplu în Germania, la
primirea unei moşteniri, deci a unor bani sau bunuri, pentru care s-a
mai plătit o dată impozit, statul ia pur şi simplu 40%), preţul
locuinţelor atinge cifre astronomice (pentru că un om care are o casă
are ceva, un bun material, care îl poate lăsa moştenire şi care îi oferă
un grad de libertate în plus).
Alt aspect al manipulării: prin
idei "destabilizatoare". Totul în jurul nostru încurajeaza lenea (vezi
emisiunea Teleshoping, prezentă într-o formă sau alta la mai toate
televiziunile din lume, şi nu numai), mita (ai să auzi pe toată lumea de
la noi spunându-ţi că fără un ciubuc nu faci cutare sau cutare lucru),
parvenirea (marile atracţii ale societăţii au devenit miliardarii de
"carton" care "au reuşit"), etc.
Ce influenţă poate avea asupra
unei personalităţi neformate sau în formare (cum sunt copiii şi
adolescenţii) următorul fenomen, pe care îl vedem reflectat în
mass-media sau îl auzim pur şi simplu? Ni se prezintă o "vedetă", i se
aduc laude, e prezentat ca un personaj de invidiat (astfel încât să ne
dorim să fim în locul lui) şi... la sfârşit, sau aşa... "din greşeală",
ni se oferă şi informaţia că n-are terminat liceul, că în adolescenţă a
fugit de-acasă, că a consumat droguri, că a fost alcoolic sau mai ştiu
eu altceva. Ce influenţă are asta asupra personalităţilor de care
vorbeam? Şi ne mai întrebăm de ce ne auzim copiii sau adolescenţii
spunând fraze de genul: "Lasă că se poate şi fără muncă (sau şcoala)!...
Uite... X a reuşit... şi acum are mai mulţi bani decât unul cu
facultate!". Prin aceasta puterea exemplului a fost deturnată de la
scopul ei iniţial.
Dar dintre toate aspectele
manipulării, există unul extrem de pervers şi periculos, pe lângă care
întreaga societate românească trece cu o indolenţă fantastică...
indolenţă pentru care personal n-am nici o explicaţie. Acest aspect se
referă la distrugerea valorilor morale, materiale şi spirituale ale
acestui popor. Valorile morale prin încurajarea lenei, lipsei de
creaţie, prin îngustarea orizontului general uman (droguri, pornografie,
alcoolism) şi mai ales prin slăbirea forţei educaţiei naţionale (după
cum ştiţi probabil, după revoluţie, întregul popor a asistat cu nepăsare
la distrugerea şcolii româneşti, iar acum rezultatele se văd prin
calitatea adolescenţilor noştri).
Valorile
materiale - într-un cuvânt, bogăţiile şi resursele acestei ţări - au
fost distruse de asemenea cu bună ştiinţă. Cu toţii ştim de devalizarea
băncilor, vinderea combinatelor ca fier vechi, tăierea cu bestialitate a
pădurilor, distrugerea sistemelor de irigaţii, deteriorarea până la
distrugere a construcţiilor începute înainte de decembrie 1989,
falimentarea cu bună ştiinţă a vârfurilor de lance ale industriei
româneşti, slăbirea monedei naţionale prin încurajarea importurilor
concomitent cu reducerea drastică a producţiei interne şi implicit a
exporturilor, încurajarea exportului de materie primă în detrimentul
produselor finite, etc. Vă mai aduceţi aminte de rechizitoriul cuplului
Ceauşescu? Unul din punctele pentru care au fost executaţi a fost:
subminarea economiei naţionale. Dacă ceea ce a făcut Ceauşescu se cheama
astfel, atunci cum poate fi numită această crimă împotriva României,
efectuata de... şi cu ajutorul trădătorilor de ţară.
Dar
poate cel mai important aspect, se constituie în distrugerea valorilor
spirituale. Aici lupta se dă la nivel mondial şi nu doar la nivelul
României. Acest aspect se referă în principal la distrugerea ideii de
creaţie (creativitatea, motorul progresului umanităţii, calitate de bază
a individului liber de orice constrângere, a devenit un lucru desuet,
marii creatori aflându-se în umbra marilor companii, necunoscuţi
maselor, nişte anonimi robotizaţi prin manipulare, aşa cum am explicat
mai sus)... se mai referă la distrugerea rădăcinilor istorice (cazul
poporului nostru, împotriva căruia se dă această luptă, de câteva sute
de ani), precum şi la desacralizarea ideii de apartenenţă la ceva:
organizaţie, idee, popor, rasă, credinţă, etc.
Toate
acestea au fost înlocuite treptat, chiar sub nasul nostru, cu
democraţia (idee de origine iudeo-masonică, aflată în totală contadicţie
cu cele mai elementare judecăţi de bun simţ, şi care nu păstrează decât
numele, celebrei forme de guvernare a cetăţilor antice greceşti),
drepturile omului (transformate peste noapte când nu au mai corespuns
scopurilor politice, în dreptul popoarelor, respectiv al minorităţilor)
şi un sistem de justiţie, în care forţa banului a înlocuit bunul simţ,
şi care abia dacă mai păstrează o pâlpâire a ideii de dreptate. Acestea
fiind zise, se impune o concluzie, prin definirea acestui concept numit
manipulare. El reprezintă arma cea mai perversă, cea mai rafinată şi
cea mai inteligentă de luptă împotriva "luminii", ideii de creaţie,
valorilor general umane, şi implicit a progresului umanităţii (progresul
aşa cum îl cunoaştem noi, ar fi putut fi enorm, fără aceasta). Să
înţelegem bine: acolo unde se luptă împotriva acestor valori supreme,
există MANIPULARE, dar poate mai important decât aceasta este faptul că,
acolo, unde există MANIPULARE, se luptă împotriva acestor valori, deci a
OM-ului.
