Literatura teologica rasariteana din aceasta perioada s-a dezvoltat in special in jurul manastirilor, cultivandu-se indeosebi directia ascetica. De la reinfiintarea scolii celei mari din Constantinopol, incep sa apara scrieri cu cuprins moral si la autori laici.
1) Teodor Studitul (nascut la 759) - a dezvoltat o intensa activitate de innoire ascetica. Intre alte lucrari, amintim cele doua colectii mari de cateheze. Din scrierile lui putem cunoaste disciplina monahala din acea vreme.
2) Fotie (nascut la 820), majoritatea scrierilor sale au un cuprins dogmatic si polemic. Importante pentru Morala sunt de amintit unele din omiliile sale, apoi unele comentarii la cartile Noului Testament, "Nomocanonul" sau, precum si colectia sa de proverbe, in numar de 214.
3) Simeon Metaphrastul (jumat. a II-a a seolului X) de la el avem doua colectii de cuvantari sau sentinte morale, facute dupa scrierile lui Vasile cel Mare si Macarie Egipteanul.
4) Simeon cel Tanar (secolul XI) este unul din cei mai insemnati asceti ai Bisericii rasaritene, considerat de unii drept autorul intelectual al isihasmului. Lui i se atribuie 33 cuvantari catre calugari, de asemenea si o colectie de imnuri in care trateaza despre iubirea lui Dumnezeu.
5) Mihail Psellos (nascut la 1020) a fost un renumit filozof si teolog.
6) Eustratie, arhiepiscop de Tesalonic (1155-1104) un renumit teolog si reformator al vietii monahale. De la el ne-a ramas o insemnata scriere despre monahism.
7) Grigorie Sinaitul, autor a multe scrieri ascetice, dintre care una cu titlul: "Linistea si rugaciunea", in care se manifesta ca partizan al miscarii isihaste.
8) Grigorie Palama (+1360), arhiepiscop de Tesalonic, in controversa isihasta a luat partea isihasmului impotriva lui Varlaam si a latinilor.
9) Nicolae Cabasila (+ 1371) cea mai insemnata lucrare a sa este: "Despre viata in Hristos".
I n A p u s
Intre secolele IX si XI, lucrarile din domeniul Moralei se rezuma la comentarii.
In secolele XI si XIII in aceasta perioada se sistematizeaza materialul Moralei, separandu-se de cel al Dogmaticii. Se compun tratate de Morala, lucrate in directia uneia sau a alteia dintre metodele : scolastica, cazuistica ori ascetica.
Reprezentanti ai metodei scolastice
1) Petru Lombardul (+ 1164) scrie o adevarata opera normativa pentru Teologia morala : "Libri sententiarum IV".
2) Tot in acest interval de timp (secolele XI-XIII), apar o serie de comentarii la cartile de sentinte (Libri sententiarum), scrise de Albert cel Mare, Toma de Aquino, Bonaventura, Duns Scot si Gabriel Biel.
3) Deplina sistematizare a Teologiei morale o intalnim in lucrarea "Summa theologiae" a lui Toma de Aquino.
4) Duns Scot (+ 1308) e adversar al lui Toma de Aquino. Polemica dintre tomisti si scotisti, care a discreditat scolastica, a avut ca obiect indeosebi gratia, libertatea si predes-tinatia.
Cazuistica
Primele indicatii pentru morala cazuistica se gasesc in canoanele apostolice, in epistola lui Grigorie Taumaturgul, precum si in canoanele sinodului din Cartagina de la 251.
Cea dintii colectie de canoane penitentiale in Rasarit este cea a lui Ioan Pustnicul, la care apuseanul Dionisie Exiguul adauga decrete de ale episcopilor Romei.
In epoca aceasta apar asa-numitele "summae casuisticae" sau "confesionales", intocmite pentru necesitati pastorale.
Mistica (ascetica)
In Apus directia mistica se poate observa din scrierile Fericitului Augustin, ale lui Ioan Cassian, Grigore cel Mare etc.
