De-a lungul secolelor, inca din 1717 cand masoneria, asa cum o stim noi
astazi a luat fiinta, numerosi autori au scris impotriva acestei
organizatii oculte, dandu-le in vileag invataturile anticrestine.
Pentru a ne forma o idee despre invatatura masonica, vom examina
scrierile unor lideri masoni ca: Albert Pike, Norman Frederick
DeClifford, C.W Leadbetter, Henry Cornelius Agrippa, T. Witton Davies,
L.W. Delaurence, Joseph Ennemoser, S.H Goodwin, Kersey Graves, Albert G
Mackey, Sir Walter Scott, J. S. M Ward.
Masonii sustin des faptul ca nu poti deveni membru daca nu crezi in
Dumnezeu. Prin aceasta conditie ei declara ca invataturile lor sunt
compatibile cu Biblia. Problema care se iveste este: in care dumnezeu
cred masonii? deoarece numele lui Iisus Hristos nu este nicaieri
pomenit, iar notiunea de dumnezeu este mai mult o figura de stil, putand
fi usor substituita cu Fiinta Suprema sau Mama Natura. Si pentru ca
Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu si Isi are toata puterea de la
Tatal si pentru ca El a venit pe pamant in numele Tatalui ca sa ridice
pe oameni de la pamant la cer, aceasta precizare lipsind din
invataturile masonice, dovedeste faptul ca notiunea de "Dumnezeu" nu
este cea crestina.
Clarificarea o gasim citind cartea lui A. Pike, "Morals and Dogma". La pagina 624 scrie:
"...masoneria este identica cu religiile stravechi". Parcurgand
intreaga carte, precum si literatura masonica in general, ne dam seama
ca acele "religii" se refera la cultele pagane egiptene, babiloniene,
hinduse, budiste, musulmane, eline, feniciene, romane. Masoneria le
imbratiseaza pe toate afirmand ca si-a insusit "adevaruri universale" ce
sustin toate aceste religii. Ba chiar francmasonii pretind ca aceste
adevaruri ar fi existat inainte ca lumea sa fi fost creata! Foster
Bailey (sotul cunoscutei guru Alice Bailey) scrie in cartea sa, "The Spirit of Masonry": "Deoarece steaua Sirius este mai veche decat Pamantul, Masoneria ar fi putut exista inca de pe atunci" p 145.
In cartea lui Pike, la paginile 712- 718 apare iar notiunea de
dumnezeu. Conform celor scrise, dumnezeu este oricare in afara celui din
Noul Testament. El este si dumnezeul evreilor si al egiptenilor si al
hindusilor. Intorcandu-ne la pagina 321 a aceleiasi carti a lui Pike,
gasim un pasaj totodata socant si lamuritor cu privire la dumnezeul
masonilor: "Lucifer este Purtatorul Luminii! Ciudat si misterios nume
purtat de Printul Intunericului. Tocmai el, fiul diminetii. Sa fie el
purtatorul luminii, care cu o stralucire orbitoare lumineaza plapand
sufletele egoiste? Cu siguranta el este". Iar la pagina 567, Lucifer
este identificat ca fiind "Inger de Lumina". De notat faptul ca in
viziunea masonica, Satan si Lucifer nu sunt unul si acelasi. Satan este
cel diabolic, opusul lui Dumnezeu, iar Lucifer este bunul si minunatul
"Purtator de Lumina" pe care masonii il venereaza clar si raspicat.
Pe
14 iulie 1889, A. Pike a emis instructiunile celor 23 de Consilii
Supreme Masonice, inregistrate de A.C De LaRive in cartea sa "La femme et l'enfant dans la Francmaconerie universelle", p 588:
"Ceea ce trebuie sa spunem multimii este: «Veneram un Dumnezeu, acela
adorat de toti, in mod nesuperstitios»" (adica Dumnezeul din Biblie,
nn). "Voua, mari inspectori Generali, va spunem ca pentru noi, cei din
gradele 30, 31, 32, religia masonica trebuie pastrata in cea mai pura
doctrina luciferica" Acest citat se mai gaseste si
la Gary Kath, "Enroute to global occupation", p 114 si la Lady
Queensborough, "Occult Theocrasy", p 220-221, citata de Ralph Epperson
in cartea sa "Massonry: Conspiracy against humanity", p 273-274"
In
final, sa-i dam cuvantul Marelui Preot Satanist, fondator al Bisericii
lui Satan, Anton LaVey, care in cartea "The satanic rituals: companion
to the satanic bible" spune: "ritualul satanic este o amestecare a celui
gnostic, tainic, ermetic si masonic, incorporand simboluri din fiecare
mit" (p. 27). Iar la pagin 59, vorbind despre ritualul satanic numit
"l'air epais", in care o persoana se dedica total satanei, LaVey scrie
despre cerintele necesare: "camera trebuie sa fie neagra sau inconjurata
cu oglinzi. O camera plina cu oglinzi il face pe practicant sa-si
constientizeze rolul sau. De asemenea, conform unei vechi superstitii,
oglinzile «rapesc sufletul». Un scaun auster este oferit persoanei in
cauza. Sicriul poate fi de orice tip, desi unul traditional, hexagonal,
este recomandat dupa cum este descris in sigiliul gradului al VI-lea al
Cavalerilor Templieri, combinat cu un craniu asezat peste 2 oase
incrucisate, simbol masonic. In sicriu trebuie sa incapa doua persoane.
Astfel avem intrunite materialele elementare unui ritual satanic."
