INVATATURA ORTODOXA DESPRE BAUTURILE ALCOOLICE SI DESPRE BETIE
Citind acest
titlu poate te intrebi: Este pacat sa bei? Exista pacatul
betiei? Exista pacatul betiei? Chiar este daunator? Poate fi alcoolul un
zid in relatia
cu Dumnezeu? Ce este alcoolismul? Ce spune Sfanta Scriptura
despre
alcool? In primul rand, trebuie sa facem cateva precizari, si
anume ca
alcoolul in sine nu este ceva necurat in fata lui Dumnezeu.
Primul
cultivator al vitei de vie ne este prezentat in Sfanta
Scriptura. In
capitolul al 9-lea din cartea Facerii ni se spune ca dreptul
Noe, dupa
potop, a sadit vie, a baut vin si s-a imbatat, necunoscand
efectul
vinului. Dumnezeu este Creatorul vitei de vie, al cerealelor si
pomilor
fructiferi, din care se extrag si se fac diferitele bauturi
alcoolice.
In Sfanta Scriptura se spune: "vinul veseleste inima omului"
(Psalmul 102;16). De asemenea, Biblia nu condamna consumul
moderat al
acestora (Deuteronom 14;26, Matei 11;19). Potrivit invataturii
din
Sfanta Scriptura, mancarea si bautura sunt conforme cu legile
morale cand omul tine in ele o masura dreapta si prielnica sanatatii, cand
nu mananca si nu bea spre placerea pantecelui, ci spre mentinerea vietii. Este binecunoscuta si minunea
prefacerii apei in vin savarsita de Mantuitorul Hristos la nunta din
Cana Galileii (Ioan 2;1-10), cat si cuvintele adresate de Sfantul
Apostol Pavel lui Timotei: "De acum nu bea numai apa, ci foloseste
putin vin, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni"
(1Timotei 5;23). Deci Dumnezeu condamna nu consumul de vin, ci excesul
de alcool, betia. Despre betivi Sfanta Scriptura spune ca nu vor mosteni
imparatia lui Dumnezeu (Proverbe 20;1, 1Corinteni 6;10, Efeseni 5;18).
Totusi trebuie sa evitam
consumul de alcool daca acesta, cu toate ca este consumat in
cantitati
mici, este baut cu regularitate, de pilda in fiecare zi, si
astfel se creeaza dependenta si acest obicei pune stapanire pe noi: "Toate imi
sunt ingaduite... dar nu ma voi lasa biruit de ceva", spune Sfantul
Apostol Pavel (1Corinteni 6;12). Pe langa toate acestea, bineinteles ca
un om cu frica de Dumnezeu nu va incerca sa vada pana la ce limite poate
bea si totusi sa nu se imbete, caci el nu-si permite sa se joace cu
mintea si cu trupul lui, sau daca imprejurarea in care consuma bauturi
alcoolice, (vin, bere, tuica sau altele) ar poticni pe altii, atunci crestinul trebuie sa se abtina: "Bine este sa nu mananci carne, nici
sa bei vin, nici sa faci ceva de care fratele tau se poticneste, se
sminteste sau slabeste in credinta" (Romani 14;21). Suntem
datori a pazi o randuiala cu privire la mancare si bauturasi aceasta o
putem realiza numai printr-o lupta impotriva poftei dezordonate, lupta
ce se bazeaza pe infranare sau cumpatare, care este o virtute foarte
necesara omului. Iata ce spune Sf. Ioan Gura de Aur despre aceasta
virtute in Omilia Intai la Facere: "Precum corabiile usoare stabat
marile mai cu iuteala, iar cele prea impovarate se scufunda, asa
cumpatarea ajuta mintea sa strabata mai usor marea vietii si sa priveasca cele ceresti." Este
clar ca in
cazul alcoolicului sau a celor ce nu au stapanire de sine se
pretinde o
abstinenta totala de la orice fel de bautura alcoolica, caci
daca nu reusim sa ne stapanim, ci ne stapaneste alcoolul pe noi, mai
bine sa renuntam complet la el, dupa cum ne invata Mantuitorul: ,,si
daca
mana ta cea dreapta te sminteste pe tine, taie-o si o arunca de
la tine; caci mai de folos iti este sa piara unul din madularele tale,
decat tot
trupul tau sa fie aruncat in gheena"(Matei 5;30). Da,
mai bine sa lepadam complet un obicei sau o practica decat sa fim noi
complet lepadati de Dumnezeu, mai bine sa sacrificam o placere de-a
noastra
decat sa fim noi sacrificati complet in gheena iadului. Ce
priveliste
cumplita este pentru cei cu frica de Dumnezeu, un om robit de
patima betiei ! Barbatul care se cadea sa fie infricosator dusmanilor
ajunge de
rasul copiilor. De cine rade toata lumea ? De betivan ! In cei
mai infloritori ani ai vietii, betivul ajunge un nimeni si un nimic.
Pentru betivi, sunt valabile cuvintele Sf. Apostol Pavel: "Sfarsitul
acestora
este pieirea. Pantecele este dumnezeul lor, Iar marirea lor este
intru rusinea lor, ca unii care au in gand cele pamantesti"
(Filipeni
3;19). O, vai de ei, saracii, ca si in Saptamana Mare i-am vazut
beti
turta si chiar si la biserica, la Prohodul Domnului si la
Inviere i-a
adus dracul cel betiv, spre a face scarba si tulburare
crestinilor din
biserica ! Plange ingerul pazitor departandu-se de betiv, iar
dracul se veseleste caci cu nimeni nu poate face lucrarile lui cele rele
mai mult decat cu cel beat. Ce infricosator si demonic lucru este cand,
pe la
orele 7 dimineata cand merg la biserica, aceasta e goala pana pe
la
8,30, dar carciumele sunt pline si ies unii din ele, pe sapte
carari !
Deci alcoolul, ca alte lucruri,
poate fi daunator sau bun, depinde cum este folosit, el poate fi folosit
ca medicament, precum a grait Sfantul Apostol Pavel catre Timotei "De
acum nu bea numai apa, ci foloseste putin vin, pentru stomacul tau si
pentru desele tale slabiciuni" (1Timotei 5;23), sau poate fi
ucigatorul
nostru. In cantitate mica este de folos alcoolul, mai ales
vinul, dupa cum am vazut, dar in cantitate mare este daunator. Aceasta
este asemenea oricarui medicament: luat in cantitate mica, are
efect tamaduitor, dar in cantitate mare poate chiar sa ucida (a se vedea
capitolul "Alcoolismul din punctul de vedere al medicinei" din
acest
articol). Insa alcoolul il poate face pe om, neom, ducandu-l la
imbolnavirea sistemului nervos, distrugerea celulei nervoase,
tulburari
psihice si fizice, distrugerea ficatului, el mai aduce
dezechilibru,
confuzie, pierderea controlului, depresie si un
respect de sine scazut, depersonalizare sau deformarea
personalitatii,
maturizare franata, vinovatie si rusine, regrete, izolare si
disperare, afectandu-l pe om in intregime, adica din punct de vedere
spiritual,
psihic, afectiv si fizic; de aceea Sfanta Scriptura descrie in
Pildele
lui Solomon efectele betiei cand spune: ,,Pentru cine sunt
suspinele,
pentru cine vaicarelile, pentru cine galcevile, pentru cine
plansetele,
pentru cine ranile fara pricina, pentru cine ochii
intristati? Pentru
cei ce zabovesc pe langa vin, pentru cei ce vin sa guste bauturi
cu
mirodenii. Nu te uita la vin cum este el de rosu, cum scanteiaza
in cupa
si cum aluneca pe gat, caci la urma el ca un sarpe musca si ca o
vipera improasca venin. Daca ochii tai vor privi la femei straine si
gura ta va
grai lucruri mestesugite, vei fi ca unul care sta culcat in
mijlocul
marii, ca unul care a adormit pe varful unui catarg." (Pildele
lui
Solomon 23;29-35). Observam din acest text ca betia musca ca un
sarpe,
dar ea nu-l afecteaza doar pe betiv sau pe alcoolic, ci si pe
cei din
jurul lui. Caci cate familii nu s-au destramat din cauza
alcoolului? Cata violenta si crime din cauza lui? Cate accidente rutiere
s-au intamplat din cauza lui? Cati nu au saracit si au pierdut chiar si
casele din pricina alcoolului ? Aceste vremuri pe care le traim,
prin
mass-media, ne prezinta realitatea cea hidoasa a
alcoolismului. Inaintea multor pacate mari ca: uciderea,
desfranarea,
bataia, talharia, cearta, este prezent abuzul de alcool, este
prezent
unul din cele 7 pacate de moarte, lacomia la consumul de alcool.
De
aceea Sf. Apostol Pavel zice: "Nu va amagiti: nici desfranatii,
...nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, nici furii, nici
lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu." (1 Corinteni 6;10).
Betivul face din patima sa
scopul vietii lui. Nu mai traieste ca sa implineasca scopul
vietii lui
pe pamant care este mantuirea sufletului, ci devine precum in
acea
pilda, care spune ca betivul este intai ca leul, apoi dupa ce
mai bea,
ca maimuta, apoi ca porcul ! Asa se face ca aceasta patima,
acest infricosator pacat, ne aduce in starea de vrasmasie cu Dumnezeu,
deoarece El este sfant si ne cheama si pe noi sa fim partasi la
sfintenia Sa; de aceea primim indemnul: ,,fiti si voi insiva sfinti
in toata petrecerea vietii, caci scris este: Fiti sfinti, pentru ca Eu
sunt Sfant"(1Petru 1;15-16). Iar a fi sfinti inseamna a fi curati
din punct de vedere spiritual si fizic si a trai o viata dupa poruncile
lui Dumnezeu, si nu ca robi ai unor patimi. Astfel, betia este un pacat,
care ne desparte de Dumnezeu, Care este izvorul sfinteniei, caci prima
porunca din Sfanta Scriptura este: ,,Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta este cea dintai si cea mai mare porunca." (Matei 22 ;
37-38). Dar cum poate cineva sa-L iubeasca si sa-L slujeasca pe Dumnezeu
cu ,"tot cugetul", cand alcoolul are efect direct asupra mintii, facandu-l pe om sa nu mai aiba control?! Nu degeaba Biblia spune in
cartea proorocului Osea urmatoarele: ,,Desfranarea, vinul si mustul
dau curaj inimii"(Osea 4 ; 11). Astfel capacitatea de a
judeca, de a
chibzui, de a avea stapanire de sine si alte functii importante
sunt
afectate serios. De aceea, intreaba-te in mod serios: Oare
doresti sa
faci din betie un zid intre tine si Dumnezeu? Doresti sa fi la
nesfarsit
rob acestei patimi? Nu uita ca acest stapan, alcoolul, este
foarte crud,
deoarece te duce la o ruinare a sanatatii fizice, conducand la
diferite
boli. Vrei sa te supui acestui stapan distrugator, sau unui
Stapan
iubitor de oameni? Nu uita ca Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4 ;
8) si doreste ceea ce este cel mai bine pentru tine, doreste fericirea
ta
(Isaia 48;17 - 18), nu vrea moartea pacatosului, ci "voieste ca toti
oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina"(1
Timotei 2;4).
Betia betia face fricos pe cel
viteaz, desfranat pe cel infranat, ucide chibzuinta si orbeste
mintea. Cu adevarat betivului i se pot aplica cuvintele Psalmistului
David:
"Omul in cinste fiind n-a priceput; alaturatu-s-a dobitoacelor fara de
minte si s-a asemanat lor." (Psalmul 48;21). Bautura
distruge trupul. Fata de trupurile noastre avem datoria de ale ingriji:
"Caci nimeni vreodata nu si-a urat trupul sau, ci fiecare il hraneste
si il incalzeste" (Efeseni 5;29) pentru ca este "templu al
Duhului Sfant" (1 Corinteni 6;19), spune Sfantul Apostol Pavel. Ce
porunca iubitoare! De asemenea, cand Creatorul i-a creat pe oameni, i-a
"incununat cu slava si cinste" (Psalmul 8;5). Oare nu este timpul
sa aduci cinstea, slava si sfintenia in viata ta, avand o viata
echilibrata, fara pacatele mari care se numesc patimi sau vicii? Nu e
timpul sa implinesti cuvantul Sfantului Apostol Pavel: "Slaviti, dar,
pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui
Dumnezeu".(1 Corinteni 6;20) ? Am scris pana aici despre
aceasta patima si voi continua, desi imi dau seama ca e ca si cum as fi
scris pentru niste orbi.
Cam in stadiul acesta se afla alcoolicii. Daca
cel care se imbata innebuneste, chioraste si surzeste, ce folos
sa-i mai
dai sfaturi? Cel care are nevoie de sfat nu aude, iar cel
infranat nu
are nevoie de sfat, ca-i lipsit de aceasta patima a betiei. Sa
nu ne mai ingrijim de boala? Nu e buna nici solutia aceasta ! Sunt
vrednici de
mila betivii, caci si trupul si l-au distrus, si sufletul l-au
cufundat
in gheena iadului.
