De altfel, se stie
ca tutunul, prin numerosii sai compusi toxici, afecteaza in mod direct sanatatea
umana, fiind cauza unei game foarte variate de boli ce pot avea caracter acut
sau cronic.
Fumul de
tigara este
un amestec de compusi organici si anorganici produsi prin arderea
tutunului si a
aditivilor. Printre acestia se afla gudronul (tarul) care expune
fumatorul la un
risc crescut pt. cancer bronhopulmonar, emfizem pulmonar si afectiuni
bronsice.
El este alcatuit din peste 4000 compusi chimici, incluzand mai mult de
60 substante cunoscute ca fiind cancerigene. Unele din aceste substante
produc boli
cardiovasculare si pulmonare si toate pot fi letale. Alaturi de gudron,
in compozitia fumului de tigara intra si alte substante cum ar fi:
cianuri, benzen,
formaldehida, metanol, acetilena, amoniac, precum si o serie de gaze
toxice:
oxidul nitric si monoxidul de carbon. Totusi, compusul principal al
fumului de tigara este nicotina a carei structura chimica este
beta-piridil-N-pirolidina.
Din cauza hidro- lipo-*solubilitatii si a volatilitatii sale, nicotina
patrunde
in organism pe cale transcutanata, transmucoasa si respiratorie. Dupa
patrunderea in circulatie, ea este distribuita in toate tesuturile si
organele,
inclusiv in laptele matern (laptele fumatoarelor poate contine pana la
0,5mg
nicotina/l). Prin fumat, nivelul nicotinei acumulata in organism in
timpul zilei
persista si in cursul noptii. De aceea, cei care fumeaza sau mesteca
tutun ziua
sunt expusi la efectele nicotinei timp de 24 ore. Prima treapta de
metabolizare
este oxidarea la cotinina. Dintre metaboliti, nornicotina este mai
putin toxica
decat nicotina, iar cotininei si N-oxizilor li se atribuie potential
carcinogen.
Eliminarea nicotinei se realizeaza pe cale renala, pulmonara si
salivara.
Efectele
complexe exercitate de nicotina
in organism sunt explicate prin
existenta unei faze de excitare, urmata de inhibare, manifestate la nivelul
diferitelor sisteme, dar mai ales asupra sistemului nervos. La nivelul acestuia,
nicotina produce o stare de excitatie psihica, euforie, reducerea senzatiei de
foame si oboseala; efectul inhibitor se manifesta in special asupra centrului
respirator. In anumite cazuri, moartea poate surveni inaintea inhibitiei
centrului respirator prin curarizarea (paralizia) muschilor toracici ce
participa la procesul respiratiei. In doze mici, prin stimularea nervului vag,
nicotina determina bradicardie (scaderea frecventei batailor inimii) iar in doze
mari, prin stimularea ganglionilor simpatici cardiaci, determina tahicardie
(frecventa cardiaca peste 80 batai/minut). Prima doza de nicotina produce o stare
de agitatie si trezire, dozele urmatoare genereaza un sentiment de calm si
relaxare.
Nicotina are o mare capacitate de a produce addictie (dependenta),
intr-un mod asemanator cocainei si heroinei, producand o descarcare de
adrenalina de la
nivelul cortexului glandei suprarenale. Aceasta stimuleaza sistemul
nervos
central si alte glande endocrine (cu secretie interna) ceea ce produce o
eliberare brusca de glucoza. Asa cum am spus, stimularea este urmata de
depresie
si o senzatie de oboseala, facandu-l pe fumator sa caute a-si administra
si mai
multa nicotina. Dependenta fata de nicotina se manifesta prin aparitia
simpomelor de sevraj atunci cand o persoana incearca sa renunte la
fumat.
Principalele
simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teama pt. un pericol iminent real sau imaginar),
cefalee (dureri de cap),
tulburari ale
somnului, iritabilitate, nervozitate, neliniste, senzatie de foame, dificultati
in concentrare, probleme gastrointestinale, cefalee, somnolenta, dorinta de a
fuma. Un
studiu a aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp de 24
ore, el prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si
agresivitatii precum si o
cooperare sociala redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat
necesita
o perioada mai lunga de timp pentru a-si redobandi echilibrul emotional
perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul perioadei de
abstinenta
si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii prezinta
perturbari
ale unei game largi de functii psihomotorii si cognitive, cum ar fi
intelegerea
limbajului.
Poate v-ati
intrebat de ce tusesc fumatorii?
Iata explicatia:
Fumul de tigara contine o serie de substante chimice care au
proprietatea de a irita
caile respiratorii si plamanii. Cand un fumator inhaleaza aceste
substante,
organismul sau incearca sa se protejeze prin producerea de mucus si
eliminarea
lor cu ajutorul tusei. Tusea matinala a fumatorilor are mai multe cauze.
In mod
normal, cilii ce tapeteaza mucoasa traheei si a bronhiilor mari ajuta la
eliminarea reziduurilor din plamani. fumul de tigara incetineste functia
lor
astfel incat unele din substantele nocive ce au patruns in plamani prin
inhalarea fumului de tigara raman acolo iar mucusul stagneaza in caile
respiratorii. In timpul somnului, unii cili isi revin si devin din nou
functionali. Dupa trezire, fumatorul tuseste pentru ca plamanii incearca
sa se curete de "otravurile" acumulate in ziua precedenta. Dupa o
expunere de lunga
durata la fumul de tigara, cilii isi pierd functia in mod permanent.
Atunci plamanii fumatorului sunt mai expusi decat inainte in special la
actiunea nociva
a virusurilor si bacteriilor din mediul inconjurator.
Modificarile care apar in organism in momentul in care se renunta la fumat
S-a pus problema daca renuntarea la fumat este utila si in cazul celor care au
fumat o viata intreaga. Concluzia a fost ca nu este niciodata prea tarziu sa
renunti. Totusi, cu cat te lasi mai curand de fumat, cu atat iti scad sansele de
a face o forma de cancer sau alte boli asociate cu fumul de tigara.
S-a constatat ca la 20 minute de la oprirea fumatului frecventa cardiaca
scade
spre valori normale; la 12 ore nivelul monoxidului de carbon din sange
revine la
normal; intre 2 saptamani si 3 luni se imbunatateste circulatia sanguina
si functia pulmonara; intre 1 si 9 luni se reduce tusea si "scurtarea"
respiratiei,
cilii isi recapata functia normala, le creste abilitatea de a manipula
mucusul,
de a curata plamanul si scade riscul de infectii; la 1 an riscul de a
face
cardiopatie ischemica scade la jumatate comparativ cu cel al unui
fumator; la 5
ani riscul de AVC este egal cu cel al unui nefumator; la 10 ani riscul
de cancer bronhopulmonar este jumatate din cel al unuia care a continuat
sa fumeze. Scade
si riscul de aparitie al cancerului cavitatii bucale, gatului,
esofagului,
vezicii urinare, colului uterin si pancreasului; la 15 ani riscul de
cardiopatie
ischemica este egal cu cel al nefumatorilor.
Efectele fumatului activ
Pe termen scurt:
nicotina influenteaza functiile cerebrale (dispozitia, emotiile, scaderea
capacitatii de concentrare, somnolenta, etc.), determina cresterea frecventei
cardiace si a tensiunii arteriale, efecte gastro-intestinale, scaderea
temperaturii pielii datorita vasoconstrictiei periferice.
Pe termen lung:
fumatul este factorul de risc principal pentru aparitia aterosclerozei,
contribuie la instalarea accidentului vascular cerebral, cardiopatiei
ischemice
(angina pectorala, infarct miocardic acut), anevrismului aortic, bolii
vasculare
periferice, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), este factor de
risc in cancere (in special carcinom bronho-pulmonar), impotenta.
Efectele fumatului activ la
copii
Copii
au de trei ori mai
multe sanse sa fumeze daca ambii parinti sunt fumatori. Copii care
fumeaza au
sanse mai mari sa dezvolte ulterior diverse boli pulmonare. Fumatul in
perioada copilariei determina modificari genetice ireversibile la nivel
pulmonar.
Fumul de tigareta este
de 2 tipuri : fumul rezultat direct din arderea tigaretei (85% din fumul dintr-o
camera provine direct din arderea tigaretei si contine o concentratie mai mare
de substante toxice si carcinogene decat fumul expirat de fumator) si fumul
expirat de fumator .
Efectele fumatului pasiv la adulti
Pe termen scurt:
greata, cefalee, tuse, iritatia ochilor, exacerbari la pacientii astmatici,
fluxul sanguin coronarian este redus la nefumatori dupa doar 30 de minute de
fumat pasiv .
Pe termen lung:
cresterea riscului de cancer pulmonar, cresterea riscului de boli cardiace, cresterea riscului de accident vascular cerebral.
Efectele fumatului pasiv la
copii
Copiii ai caror parinti
fumeaza sunt de 1,5 ori mai susceptibili sa sufere de astm bronsic, sunt de 1,5
ori mai susceptibili sa dezvolte o infectie de tract respirator in copilarie,
inhaleaza echivalentul fumatului a 30 - 80 tigarete pe an.
La
copiii ai caror mame fumeaza in timpul sarcinii
sindromul de moarte subita
infantila apare de 2 ori mai frecvent.
Efectele fumatului pasiv la
locul de munca
Un
studiu pe 10 ani a demonstrat o reducere semnificativ mai rapida a
functiei
pulmonare la nefumatorii expusi la fumat pasiv la locul de munca fata de
cei neexpusi. Nefumatorii expusi la locul de munca la fumat pasiv au
prezentat
semnificativ mai frecvent: tuse, expectoratie, dispnee (senzatie
subiectiva de
dificultate in respiratie), iritatia ochilor, viroze
pulmonare, absenteism
datorat afectiunilor respiratorii.
|
