"Nu poti spune cã nu existã progres… caci in fiecare razboi te-omoara
altfel." Asa suna un clip publicitar de pe canalul Discovery. Dar, dupa
cum constata si Sfantul Iustin Popovici, ce nevoie am de progres cand
in spatele lui m-asteapta moartea? Singurul progres adevarat este
desavarsirea omului, scara virtutilor, sfintenia. Cand te ridici
deasupra naturii, cand ai biruit firea cu ajutorul lui Dumnezeu, atunci
ai progresat, atunci ai invins moartea si ai atins nivelul maxim la care
poate ajunge omul. Dar, omul zilelor noastre l-a ucis pe Dumnezeu!
Dumnezeu, pentru el, a murit! Prin urmare, crucea prin care Fiul Omului a
stricat incuietorile iadului este pentru el obiect de hula. in paralel
isi faureste propriile cruci pe care singur se rastigneste. Isi face
proprii idoli si-i invoca sa-l scape de belelele pe care singur si le
face. in zadar insa! Idolii lui se intorc asupra-i, iar sperantele
puse-n ei se transforma in blesteme.
Unul din idolii omului modern care face nenumarate victime intr-un mod
perfid si viclean este si televizorul. Oamenii, chipurile, vor s-alunge
plictiseala, apatia, deznadejdea, singuratatea, cu televizorul, nestiind
ca, de fapt, se afunda tot mai adanc in ele. Din cauza efectului
sublimial al televiziunii, care impiedica constientizarea deplina a
informatiei (adica luam de bun tot ce ni se prezinta chiar daca poate fi
si contrariul, cum deseori si este), omul este practic remodelat; este
asemenea unui robot dirijat sa faca si sa creada ceea ce i se spune.
Oamenii nu-si dau seama ca televizorul ii introduce intr-o stare
semi-hipnotica ce diminueaza puterea de judecata nu numai in acel moment
dar si mult dupa. Astfel, televizorul ajunge sa ne dicteze viata de zi
cu zi, manipulandu-ne sa ne insusim pareri si atitudini ca acelea
vizionate. Este pur si simplu socant sa vezi cum neuropsihologii pot
demonstra cele amintite mai sus. Ei afirma raspicat, pe baza studiilor
efectuate de-a lungul zecilor de ani, ca televizorul afecteaza cortexul
prefrontal, adica partea creierului uman, unde sunt mediate procesele
mentale superioare, functiile executive, practic ceea ce ne diferentiaza
de animale. Mai mult, emisfera stanga, care se ocupa cu organizarea,
analiza si judecata datelor primite, este inhibata! Initiativa,
creativitatea, curiozitatea, discernamantul si judecata sunt alterate
semnificativ. Pe termen lung, vizionarea TV poate impiedica implicarea
in propria existenta, poate pasiviza planificarea activitatilor viitoare
si organizarea agendei zilnice sau poate scadea perseverenta, vointa si
dispozitia de a urmari activ rezolvarea unei probleme. Afectarea
cortexului prefrontal se manifesta in activitatea cotidiana prin
neglijenta si delasare, aspontaneitate, saracie si stereotipuri verbale.
Oamenilor pur si simplu nu le mai vine sa reactioneze fata de nimic, nu
se mai pot opune niciunei hotarari politice si nu mai sunt in stare sa
decida singuri: televizorul hotaraste si dicteaza in locul lor. Deci,
oamenii, din fiinte rationale cu putere si libertate de alegere sunt
transformati (mai bine zis manipulati, dirijati) sa devina… momai
(zombi).
Va suna cunoscut ceva? Va regasiti cumva in descrierea de mai sus?
Televizorul lucreaza foarte fin la pervertirea si indobitocirea noastra,
fara ca noi sa ne dam seama. De ce? Pentru ca privitul la televizor
echivaleaza cu starile hipnotice. Suntem impiedicati prin acest efect
hipnotic al televizorului sa mai gandim, sa mai constientizam ce vedem.
Vreti un exemplu? Ce anume va mai amintiti dintr-un Jurnal TV la o ora
dupa vizionare? Cercetatorii spun ca undeva in jur de 20%.
Mai ales copiii sunt afectati de micul ecran. in conditiile in care
copiii nostri privesc la televizor inca de la varsta de doi ani cate 3-4
ore pe zi, creierul lor va suferi modificari semnificative,
dezvoltandu-se anormal. Cat de anormal? Ne spune o statistica americana:
doar 44% din absolventii de liceu pot calcula restul de la 3 dolari ce
au fost platiti pentru doua articole comandate la masa de pranz; doar
20% din tinerii de 20 de ani pot scrie corect o cerere de angajare; doar
4% inteleg o mostra de traseu de autobuze; doar 12% pot aranja 6
fractii comune in ordinea marimii; doar 20% pot invata fara ajutorul
calculatorului1. Majoritatea copiilor din tarile occidentale prezinta
dificultati in ascultarea cu atentie a unui mesaj. Tot in America, spre
exemplu, 80% din copii de scoala sufera de deficiente de invatare; peste
15 000 de elevi americani sunt diagnosticati saptamanal cu aceasta
boala; majoritatea tinerilor din America intampina mari dificultati in
intelegerea unui text ce depaseste nivelul gimnaziului, in a trage
concluzii dincolo de faptele simple, in a urmari punctul de vedere al
autorului sau succesiunea unei argumentatii.
Copii care se uita la televizor vorbesc mai prost si gandesc mai slab
decat cei ce au ales cartile cu povesti in locul micului ecran. Scaderea
cunostintelor de vocabular, raspandirea ticurilor verbale, comunicarea
prin gesturi odata cu cuvintele, sunt doar cateva din efectele cauzate
de dezvoltarea anormala a retelelor neuronale in timpul petrecut in fata
ecranului luminos.
Pentru a avea parte de o dezvolatre corecta a creierului, copilul
trebuie sa ia parte activ la existenta cotidiana, sa se implice in
problemele de zi cu zi, caci un creier normal se autostimuleaza prin
interactiunea activa cu ceea ce gaseste in mediul inconjurator.
Cel mai important mijloc sau mediu de dezvoltare a conexiunilor
inter-corticale este limba! Stapanind limba, copilul castiga capacitatea
de a extrage concluzii din propriile observatii, de a face deductii si
de a-si structura si organiza perceptia si memoria. El dobandeste lucrul
cel mai important, gandirea reflexiva.
Mai ales dialogul, cuvantul rar, clar, rostit cu rabdare si dragoste,
inca de la varste fragede, are rolul cel mai important in configurarea
retelelor neuronale. Televizorul, spre deosebire, este total impropriu
pentru aceasta, deoarece copilul in fata televizorului nu are parte de
experienta reala, palpabila a realitatii, fiind atras de efectele
luminose si auditive, nemaivrand sa dscopera lumea inconjuratoare. De
asemenea, gandirea reflexiva este inhibata in fata tlevizorului. ªi ca
sa vedeti ce impact are televizorul asupra mintii micutilor, amintim ca
in data de 16 decembrie 1998, in Japonia, 700 de copii au fost
spitalizati datorita declansarii crizelor de epilepsie, survenite in
urma vizionarii desenului animat Pokemon! Dar iata si alte statistici:
1) in ce priveste erotismul TV, s-a constatat ca in telenovele relatiile
sexuale intre persoanele necasatorite sunt de 24 de ori mai frcvente;
94% din intamplarile erotice se desfasoara intre persoanele
necasatorite; 200 de femei s-au sinucis intr-o saptamana in America dupa
o scena deprimanta dintr-o telenovela; 75% din videoclipurile MTV au o
tenta erotica. De aici rezulta nemultumirea fata de sot, descresterea
varstei primului act sexual, cresterea frecventei relatiilor sexuale,
reducerea vointei de a mai avea copii, violuri, divorturi, prostitutie,
avorturi.
2) in ce priveste violenta TV s-a constatat ca 50% din crimele din SUA
sunt stimulate de televizor; 90% spun ca au invatat trucuri criminale la
televizor; 40% au copiat exact aceleasi crime; 28 de persoane s-au
sinucis jucand ruleta ruseasca, dupa ce au vizionat un film ce evoca
acest joc.
In incheiere, mai amintim ca vizionarea TV este un proces anormal
organismului omenesc, favorizand aparitia unor boli, cum ar fi
obezitatea (21%), diabetul (14%), precum si afectiuni ale ochilor
(astigmatismul).
Pentru mai multe detalii privind modul in care televizorul afecteaza
modul nostru de a gandi, precum si pentru alte statistici, consultati
cartea: "Efectele televiziunii asupra mintii umane", autor Virgiliu
Gheorghe, editura Evanghelismos, Bucuresti, 2005. Adresa editurii este:
Editura Evanghelismos, strada Pridvorului, Nr. 15, Bloc 12, Scara A, Ap.
1, Sector 4, Bucuresti. Telefon: 021 331 10 22 sau 0722 690 272.
