Inceputul secolului XIII marcheaza o decadenta, cauzata de Cruciade (ocuparea latina a Constantinopolului la 1204). Dupa alungarea (1261) incepe o a treia si ultima renastere a artei bizantine, pe timpul imparatilor din dinastiile Paleologilor si Cantacuzinilor, pana la caderea Constantinopolului sub turci (1453). In aceasta epoca, stilul bizantin, adoptat de toate popoarele ortodoxe din Balcani, primeste unele adaptari regionale si interpretari, locale, creandu-se tipuri diverse, noi si originale.
Dintre monumentele grecesti create in aceasta epoca amintim bisericile : Pammakaristos (Fetije-geami) din Constantinopol (sec. XIII), Sf: Nicodim din Atena (sec. XIII), Sfintii Apostoli si Sf. Ecaterina din Tesalonic (secolele XIII-XIV), mai multe biserici din Mistra (capitala Moreei), printre care Pantanassa (prima jumatate a secolului XV), remarcabila prin frumusetea decorului exterior si clopotnita de stil occidental, Sf. Teodor Brontocheion (sec. XIII), biserica manastirii Perivleptos (sec. XIV), Panaghia Brontocheion (inceputul secolului XIV), Vlacherne si Panaghia Parigoritissa din Arta (sec. XIII), Sf. Sofia din Monemvasia (secolele XIII-XIV) s.a.
In Balcani, sarbii si bulgarii adopta stilul bizantin de tip atonit, cu tendinta de revenire la forme mai vechi (traditionale) : doua abside laterale, altar triconc, cupole mici, ridicate pe tambururi inalte si zvelte, nartex dublu, surmontat uneori de un turn-clopotnita de stil romanic si precedat de un portic, preocupare pentru decorarea fatadelor prin alternarea materialului de constructie (piatra si caramida), prin sculptura chenarelor de usi si ferestre, prin utilizarea faiantei policrome (influenta italiana si araba, venita prin turci) s.a. Monumentele balcanice sunt in general de mici proportii, dar bogat decorate, atat in interior cat si la exterior. Tarii sarbi si bulgari zidesc manastirea Hilandar din Atos (1293-1299), bisericile sarbesti de la Pavlita pe Ibar (sec. XIII), Nagoritcino, Matejici (cu 5 cupole), Gracianita, Studenita (2 biserici din secolele XII si XIV), Deciani (biserica din 1327, de plan bizantin si decor occidental), Liubostinia Frusca-Gora (masiv muntos cu 12 biserici manastiresti).
In Bulgaria : biserica din Boiana (sec. XIII), Trapezita, Tirnovo (Sfintii Petru si Pavel, sec. XIV), Mesemovia (mai multe biserici), Poganovo s.a.
La rusi, din sec. XIV inainte, stilul bizantin sufera puternice influente nordice (scandinave) si orientale (mongole, armene, georgiene si persane), dand nastere unui substil specific rusesc, cu caractere proprii, ca de exemplu :
a) Multimea si varietatea extrema a formelor cupolelor (semicerc, glob, ou, cort, para, ceapa, sau alte forme bizare) si a turlelor (late, inalte ca minaretele turcesti etc) ; de ex. Biserica Sf. Vasile din Kremlin (Moscova) are 17 turle.
b) Sprijinirea unora dintre cupole nu pe arcuri, ci pe un perete sau pe o galerie rotunda, cu ferestre ;
c) Decoratia variata a turlelor, a fatadelor si mai ales a acoperisurilor, cu ornamente de faianta, pietre multicolore, zugraveli cu culori vii si batatoare la ochi (galben, rosu, alb, verde si albastru) sau motive ale sculpturii ornamentale orientale si apusene (mai ales de stil romanic si Renastere), aduse de mesteri italieni, ca de exemplu intrebuintarea pilastrilor si a briielor ca mijloace pentru decorarea fatadelor s.a.
Ca monumente reprezentative mai importante ale vechiului stil rusesc amintim bisericile:
- Adormirea (Uspenia) din Moscova (sec. XV);
-Bunavestire (Blagovestenski sobor) din Moscova (sec. XVI), cu 9 cupole ;
-Sf. Vasile (Vasilii blajenii) din Moscova (Kremlin), ctitoria lui Ivan cel Groaznic (sec XVI), cu 17 turle ;
- Sf. Ioan Bogoslovul (secolele XIV-XV), cu influente de origine mongola.
