In sec. XVII, stilul Renaissance degenereaza, prin excesul de ornamentaie, dand nastere stilului numit baroc. De la spaniolul barrueco (scoica sau perla neregulata) - adica neregulat, bizar, ciudat sau curios - numit si stilul iezuit (fiindca a fost cultivat si raspandit mai ales de calugarii iezuii), este denumirea care se da de obicei fazei avansate a Renasterii. In Italia, "stilul baroc" s-a nascut si s-a dezvoltat mai mult, ca o reacie religioasa impotriva caracterului profan al Renasterii, reacie patronata si dirijata de conducerea Bisericii catolice, care urmareste pe de o parte sa purifice arta Renasterii de excesele ei laicizante si pagane, iar pe de alta sa atraga sufletele credinciosilor, utilizand arta ca un mijloc de lupta impotriva protestantismului (de aceea stilul baroc e numit si stilul Contra Reformei).
Caracterele generale ale stilului
Barocul e de fapt o dezvoltare si amplificare a formelor clasice din Renastere, cu amanunte si tendine noi : edificii colosale ca proporii si cu infaisare dramatica, faade fastuoase cu frontoane modificate in diverse sensuri, turnuri duble, cupole inalte si diforme, cladiri-anexe frumos impodobite, ferestre de forme neregulate. In decoraia picturala se renuna la temele profane si pagane (nudurile si tipurile mitologice) ; in schimb, ornamentaia se imbogaeste excesiv, cu coloane-rasucite in forma de spirala, cu figuri fantastice. Liniile drepte se indoiesc, formele ovale se arcuiesc si iau forme din ce in ce mai sinuoase, suprafeele netede dispar cu totul sub povara de ornamente. Edificiile devin mai mult pretexte pentru decor sau conglomerate de ornamente dintre cele mai variate si mai bizare. In interior impresioneaza risipa de aur, argint, matasuri si tapierii bogate, mobilier bogat si luxos.
Dintre artistii reprezentativi mai de seama ai acestui stil amintim pe arhitecii Borromini, Pernini (autorul porticului din faa bisericii Sf. Petru), Longhi, Sardi s.a. Dintre pictori, pe italianul Caravaggio (+ 1609).
Dintre monumentele religioase mai importante ale stilului baroc amintim :
In Italia: bisericile Santa-Agnese (opera lui Borromini), Sf. Suzana si Santa Maria a Victoriei si capelele Sf. Andrei-Quirinal si Sf. Cecilia, toate din Roma ; biserica Santa Maria-Novella (cea Noua) din Florena s.a.
In Franta: bisericile Saint Gervais (Sf. Gherasie) si Saint-Paul, Saint-Louis din Paris (ultima, biserica iezuita) s-a.
In Germania: domul din Salzburg (azi in Austria), biserica Sf. Gaetan a Theatinilor din Miinchen, catedrala din Passau (construita de arhiteci italieni) s.a.
In Belgia si Olanda: biserica Iezuiilor din Bruxelles, biserica din Antwerpen (cu pictura stil Rubens), catedrala din Namur (sec. XVIII) s.a.
In Elvetia: biserica Iezuiilor din Lucerna.
In Spania: biserica Sf. Andrei din Valencia s.a.
In Rusia: Catedrala "Aratarea Domnului" din Leningrad (1761).
