Renasterea (Renaissance) - Stilul Renasterii se apare in Italia (mai intai in Florena), spre sfarsitul Evului Mediu (secolele XV-XVI), sub influena studiului clasicismului, adus in Apus de personalitaile culturale ale Bizanului, refugiate dupa caderea definitiva a imperiului de rasarit sub turci (1453).
Spiritul Renasterii se manifeesta ca o tendina de intoarcere la arta Romei si Eladei antice si se caracterizeaza prin reasezarea omului in centrul preocuparilor si interesului filosofic si artistic. Gustul pentru elegana, logica, armonia si fineea liniilor si a proporiilor artei clasice, care caracterizeaza pe artistii Renasterii, reprezinta totodata o reacie impotriva spiritului feudal, iubitor de fora, brutal si masiv, al Evului Mediu. Bineineles ca arta Renasterii nu trebuie considerata ca o simpla copie sau increstinare a artei pagane clasice, ci ca o interpretare noua a conceptului artistic, o creaie originala bazata pe studiul, inelegerea si admiraia artei antice, considerata ca suprema expresie a frumosului artistic realizat de geniul omenesc pina atunci.
Rolul de frunte, pe care il jucase Franta in istoria artei apusene medievale (in romanic si gotic), e preluat acum de Italia. Florena (sec. XV), apoi Roma si Veneia (sec. XVI), sunt cele mai importante centre in care se dezvolta arta Renasterii. Aci, ea e patronata de catre papi si marile familii de nobili si suverani italieni, protectori ai artelor si ai artistilor, ca : familiile Visconti si Sforza la Milano (indeosebi Ludovic Le More), Medicis la Florena (mai ales Laureniu Magnificul), Gonzague la-Mantua, dogii din Veneia, papii Alexandru VI Borgia, Iulius II, Leon X, Clement VII la Roma s.a.
Arta se laicizeaza. Ca numar, construciile religioase ale artei Renasterii sunt mai puine decat cele romanice si gotice, in schimb, se inmulesc edificiile civile construite si decorate in acest stil (palate, turnuri, vile pentru locuinele nobililor, edificii publice sau municipale s.a.).
Autoritatea Bisericii nu mai indrumeaza activitatea mesterilor constructori si decoratori, ca in romanic si gotic, ci voina, personalitatea si fantezia artistilor se manifesta liber si nestingherit, in alegerea planurilor si a formelor constructive, a subiectelor si a temelor sau motivelor decorative etc.
Din Italia, stilul Renasterii s-a raspandit mai intai in Frana, apoi in Spania si mai tarziu in Germania si Austria, pierzand insa treptat din puritatea si fineea formelor originale, dezvoltate in Italia. Evoluia lui se poate impari in trei faze sau perioade :
- Renasterea timpurie (faza de cautare a formelor si inchegare a stilului), sec. XV ;
- Renasterea dezvoltata (faza de maturizare si de inflorire) sec. XVI (apogeul stilului) ;
- Renasterea tarzie (sec. XVII), care reprezinta decaderea si trecerea la stilurile derivate din Renastere.
