Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea
este despartirea sufletului de trup. Sfanta Scriptura (Biblia) arata ca
atunci cand "omul merge la locasul sau de veci", trupul trebuie "sa se
intoarca la pamant cuma a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu
Care l-a dat" (Eccleziastul 12, 5-7). Bogat sau sarac, rege sau rob, intelept
ori analfabet, toti parasim aceasta viata intr-o zi si ne prezentam inaintea
lui Dumnezeu Care ne va judeca, randuindu-ne rasplata cuvenita. Dar, legatura
celor morti cu cei vii nu inceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata
pe care Biserica o face pentru sufletele raposatilor, pastrand comuniunea
de iubire si nadajduind in invierea tuturor la sfarsitul veacurilor
Cand un crestin a murit, rudele acestuia
de multe ori trec prin momente de deruta, intrucat apar pareri si traditii
diferite in legatura cu datinile ce inconjoara ceremonia inmormantarii.
Pentru a evita atat confuziile, dar
si superstitiile si datinile fara sens ori care nu au legatura cu credinta
crestina ortodoxa, am insemnat cele ce urmeaza, folosind lucrarile mentionate
in bibliografia de la sfarsit, incercand astfel sa sprijinim familia decedatului.
Nu ne vom ocupa aici de problemele
socio-administrative care angajeaza alte institutii (Oficiul starii civile,
medicul specialist in eliberarea documentului de constatare a decesului,
administratia cimitirului etc.), ci numai de aspectele in care Biserica
si slujitorii sai sunt implicati.
Povatuirile au mai mult caracter practic,
intrucat nu ne-am propus - si nici nu este cazul - o abordare teologica
a mortii si ceremonialului inmormantarii.
|