Bisericile ortodoxe n-au acceptat insa reforma gregoriana din sec. XVI, pentru motive de ordin confesional, socotind-o o unealta disimulata a propagandei si a tendintei catolice de prozelitism. Ele au mentinut mai departe calendarul neindreptat, care de acum inainte se va numi si stil vechi sau ortodox, prin opozitie cu cel gregorian, numit si stil nou sau catolic. Cu timpul, diferenta dintre cele doua calendare - care la sfarsitul secolului XVI era de 10 zile - a continuat sa creasca, incat dupa 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Dar, incepand de la sfarsitul secolului trecut si pana dupa primul razboi mondial, stilul nou a fost adoptat oficial in viata civila din toate statele popoarelor ortodoxe : in Bulgaria si Rusia - in 1918, in Serbia si Romania in 1919, in Grecia la 1923. La Congresul interortodox tinut la Constantinopol in anul 1923, s-a hotarat indreptarea calendarului si in Bisericile ortodoxe, suprimindu-se diferenta de 13 zile, cu care calendarul iulian ramasese in urma celui indreptat si asigurandu-se coincidenta anului civil cu cel astronomic, printr-un sistem de calculare (suprimare) a anilor bisecti, mult mai bun decat cel gregorian, deoarece el asigura coincidenta anului calendaristic cu cel solar pe o perioada de timp mult mai mare (c. 44.000 ani). Dar recomandarile Congresului au ramas sa fie aplicate de fiecare autocefala in parte, la momentul oportun, adica atunci cand imprejurarile vor fi favorabile aplicarii indreptarii calendarului. De aceea, pana acum au admis si intrebuinteaza calendarul indreptat urmatoarele Biserici:
a) Patriarhia ecumenica din Constantinopol ;
b) Bisericile din Grecia si Albania ;
c) Arhiepiscopia Ciprului ;
d) Biserica ortodoxa din Polonia ;
e) Patriarhia Antiohiei ;
f) Biserica Romana ;
g) Patriarhia Alexandriei (1928) ;
h) Mitropolia ortodoxa din Cehoslovacia (autocefala de la 8 decembrie 1951);
i) Biserica ortodoxa din Finlanda (adoptase stilul nou inca din 1917) ;
j) Biserica din Bulgaria (la 20 dec. 1968).
Au ramas deci cu stilul vechi (calendarul iulian neindreptat) Bisericile din Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusa si Biserica din Serbia, la care se adauga calugarii din manastirile de la Athos. Exemplul acestora a incurajat pe credinciosii disidenti de la noi si din alte Biserici, care tin inca stilul vechi, numiti stilisti sau calendaristi.
