|
Stilul de viata sau
comportamentul specific al oamenilor constituie cauza unor frecvente dezechilibre
fizice si psihice. Intr–o anumita privinta, stilurile de viata par sa depinda
mai degraba de factori sociali decat individuali, pe cand comportamentul
individual depinde nemijlocit de personalitatea, educatia, starea sociala, varsta,
credinta etc., celui ce il adopta si dezvolta, astfel incat, anumite
obiceiuri, practici sau ocupatii existentiale insusite si perpetuate de acesta
pot dobandi valente negative, transformandu–se in hazarduri ce–i ameninta
integritatea fizica si psihica. Fumatul, consumul de alcool sau alte substante
psihotrope (cum ar fi drogurile), reprezinta unele din cele mai periculoase
”deprinderi” umane care ameninta nu numai sanatatea individului ce le practica,
ci si prosperitatea comunitatii din care acesta face parte, deoarece ele impun
ridicate costuri sociale, devenind o povara greu de suportat pentru toti cei
din jur. Asemenea costuri se exprima nu numai prin efectele directe ale acestor
tipuri de comportamente hazardante asupra bugetului, capacitatii de munca si sanatatii
individului ce le practica, ci si prin efectele indirecte la distanta,
exprimate prin consecintele medicale, sociale, financiare si chiar morale
asupra celorlalti indivizi ai comunitatii. In tarile cu economie dezvoltata,
fumatul este, de departe, cel mai important factor de risc patogen, desi amenintarea
produsa de cresterea continua a consumului de alcool si droguri, devine tot mai
accentuata, in timp ce in tarile slab dezvoltate, desi aceleasi comportamente
de risc intretin ridicate cote de morbiditate si mortalitate, ele continua sa
fie devansate de alte cauze patogene externe, cum ar fi malnutritia, lipsa apei
si igienei, bolile parazitare etc.
Acest capitol isi
propune sa analizeze dimensiunea patologica a uneia din cele mai
importante si
frecvente deprinderi comportamentale individuale: fumatul, care se
practica cu aceeasi perseverenta atat in statele dezvoltate, cat si in
cele in curs de
dezvoltare.
Consumul de tutun, in
general, care se manifesta prin diferite forme de mestecare, insertie rectala,
prizare nazala si orala sau sugere, si fumatul, in special, produc o serie intreaga
de efecte patogene care nu numai ca afecteaza in mod direct sanatatea umana,
dar si amplifica calitatile nocive ale altor agenti fizici, chimici si
biologici prin insidioase reactii sinergice.
Fumatul in sine este
un obicei larg raspandit in
intreaga lume, fiind practicat in egala masura de barbati si femei,
copii si adulti si afectand viata si sanatatea a milioane de oameni. El
are la baza
multiple cauze, dar cea mai importanta se refera la dependenta de
efectul drogant al nicotinei existenta in toate formele de prezentare
comerciala a
produselor obtinute din frunze de tutun. In plus, impactul sau major
asupra
comportamentului individual a fost determinat si de industrializarea si
comercializarea tutunului sub forma de tigari care sunt relativ ieftine,
usoare
si deci eficiente din punct de vedere economic, putand fi tinute in gura
fara a
folosi mainile care, intre timp, pot presta alte activitati. De altfel,
tutunul
este daunator organismului uman nu numai prin faptul ca, in timpul
arderii sale
in procesul fumatului, nicotina din compozitia sa patrunde in caile
respiratorii, ci si prin faptul ca in timpul cultivarii sale se folosesc
o
serie intreaga de pesticide care apoi sunt inhalate odata cu nicotina,
sau prin
faptul ca in timpul recoltarii sau procesarii sale, pielea umana
absoarbe o
mare parte din nicotina continuta in frunzele de tutun cu care vine in
contact.
Din aceste motive insumate,
fumatul, si nu numai, este recunoscut drept o importanta primejdie a sanatatii
umane; in numeroase tari adoptandu–se severe masuri legislative de prevenire si
control a consumului de tutun prin implementarea unor politici de taxare,
programe educationale de promovare a unei atitudini publice sanatoase si, nu in
ultimul rand, prin adoptarea unor masuri ferme de interzicere a fumatului in
diferite locuri publice.
Tutunul atat de larg
utilizat de milioane de consumatori din intreaga lume este reprezentat, de
fapt, de frunzele speciilor Nicotina tabacum si Nicotina rustica care apartin
genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee, care contine peste 100 de
specii si subspecii.
Acestea contin o
substanta alcaloida, nicotina, care odata patrunsa in organismul uman, produce
efecte de dependenta farmacologica si psihologica, intretinand si perpetuand
obiceiul fumatului. Initial, acesta era practicat numai de bastinasii
amerindieni, dar dupa descoperirea Americii de catre Columb, el a fost rapid
adoptat si de populatiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era
inhalat, la inceput, pe gura, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din
frunze de tutun, precum si pe nari, cu ajutorul unui tub in forma de Y, dar
ulterior, el a inceput sa fie inghitit si exhalat de la o persoana la alta in
timpul unor ritualuri religioase, unde se mai practica si mestecatul frunzelor
de tutun singure, sau in combinatie cu cenusa, praf de scoici si miere. In
zilele noastre, obiceiul fumatului a devenit aproape universal, constand din
arderea controlata a frunzelor de tutun (tratate si imbogatite cu diferiti
aditivi aromatizanti) rulate sub forma tigarilor sau introduse in recipienti
speciali (pipe) si inhalarea fumului rezultat. Dintre aceste forme, fumatul tigarilor
a avut, de departe, cea mai larga putere de adoptie din motive mentionate
anterior.
|
