"La
fiecare 6 secunde, un om moare din cauza consumului de tutun" afirma OMS
(Organizatia
Mondiala a Sanatatii). Studiile arata ca acei care incep sa fumeze in
adolescenta (mai mult de 70% dintre fumatori) si continua in urmatorii
20 ani
sau mai mult, vor muri cu 20 pana la 25 ani mai devreme decat cei care
nu au
aprins niciodata o tigara. Nu numai cancerul pulmonar si bolile de inima
provoaca probleme serioase de sanatate sau moartea. Mai jos sunt
prezentate cateva din efectele mai putin cunoscute ale consumului de
tutun, "din cap pana
in picioare".
1.
Cancerul bronho-pulmonar (NBP) - s-a demonstrat ca exista mai
mult de 40 de substante
cancerigene in fumul de tigara. Fumatorii au o probabilitate de 20 ori
mai mare
de a face un cancer pulmonar, comparativ cu nefumatorii. Tabagismul
cauzeaza
aproximativ 90% din cancerele pulmonare la barbati si 80% la femei.
Numeroase
studii arata ca, cu cat fumeaza mai mult timp, cu atat un fumator isi
creste
riscul de a dezvolta un cancer in alte organe: de 2 ori pentru cancerul
de nas
si sinusuri, de 4-5 ori riscul de cancer al cavitatii bucale, de 2 ori
pentru
cancerul de rinofaringe, de 4-5 ori pentru cancerul de oro- si
hipofaringe, de
10 ori pentru cel de laringe, de 2-5 ori pentru cel de esofag, de 2 ori
pentru
cel de stomac, de 2-4 ori pentru cancerul de pancreas si de 1,5-2 ori
pentru
cancerul renal si de vezica urinara. Studii recente sugereaza o legatura
intre
fumat si cancerul de san. Filtrul tigarilor micsoreaza riscul, tutunul
negru il creste. Oprirea fumatului determina scaderea substantiala a
riscului pentru
majoritatea cancerelor mentionate.
Majoritatea
datelor de
etiologie privind NBP sunt centrate pe rolul dovedit al tutunului in
carcinogeneza (aparitia cancerului). Astfel, NBP este mai frecvent la
barbati
decat la femei, cu un raport de 4-3/1, explicabil prin prevalenta
(numarul
cazurilor de imbolnaviri) mai mare a fumatorilor barbati - raport care
tinde sa scada in societatea moderna. Aceeasi cauza explica in mare
parte incidenta (numarul
de cazuri noi de boala sau de persoane imbolnavite pe o perioada de timp
data si
intr-o populatie determinata) mai mare a NBP in mediul urban si
industrial, fata
de mediul rural. Varsta de aparitie este in medie peste 50 ani la
barbati si
aproximativ cu zece ani mai mult la femei.
Fumatul este
principala cauza dovedita a NBP, initial prin observatii empirice si ulterior
prin ample studii epidemiologice si date de patologie. In SUA, se estimeaza ca
cel putin 87% din totalul cazurilor de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului
de tigarete (90% la barbati si 79% la femei). Intr-un studiu larg efectuat in
Marea Britanie pe 3070 pacienti, numai 2% din cazuri s-au intalnit la nefumatori.
Riscul de NBP este de
cel putin 10-30 mai mare la fumatori decat la nefumatori. Acest risc este
demonstrat prin rata deceselor prin NBP, de 10/100.000 locuitori la nefumatori
si de 140/100.000 locuitori la fumatorii de tigarete, per ansamblu, si de
251/100.000 locuitori la marii fumatori.
Studiile
epidemiologice au demonstrat ca riscul pentru NBP este direct proportional cu
durata totala a obiceiului de a fuma, cu doza cumulativa de tigarete (numar
pachete-an care se calculeaza inmultind numarul de pachete fumate/zi cu numarul
de ani de fumat), dar si cu varsta de incepere a fumatului, continutul in
nicotina al tigarilor, folosirea tigarilor fara filtru, gradul inhalarii
fumului. Varsta de la care creste riscul fumatorilor de a dezvolta cancerul
pulmonar este de 40 ani. Un risc crescut ar exista si pentru fumatorii pasivi.
Pana
recent, dovezile
care legau cauzal fumatul de tigarete de aparitia NBP erau indirecte, in
special
epidemiologice. S-a stabilit insa, in ultimii ani, prin studii genetice o
legatura directa intre tutun si NBP. Un metabolit specific al
benzopirenului,
constituient chimic al fumului de tutun, ar modifica trei loci (punct
precis de
pe un cromozom, unde se gaseste o gena) specifici de pe gena supresoare
p53,
care este anormala la aproximativ 60% din cazurile de NBP.
Mecanismul precis al
carcinogenezei prin tutun este necunoscut; este posibil ca unii constituienti
chimici ai tutunului sa fie carcinogeni sau cocarcinogeni, impreuna cu alti
factori inductori. Analiza chimica a fumuluide tutun a identificat un mare numar
de agenti mutageni si carcinogeni, care se gasesc fie in faza particulara a
fumului (benzopiren, dibenzantracen, nicotina, catechol, nichel, cadmiu etc.)
sau in faza sa volatila (hidrazina, clorura de vinil, uretan, formaldehida, urme
de nitrosamine etc.). Carcinogenele din fumul de tutun sunt nu numai absorbite
de epitelilul de suprafata a cailor aeriene si alveolelor, dar sunt de asemenea
metabolizate, fiind evidentiat prin prezenta de mutagene in urina fumatorilor.
2.
Psoriazisul - se pare ca fumatorii sunt mai predispusi sa
dezvolte
psoriazis, o boala inflamatorie necontagioasa a pielii care se
manifesta prin aparitia unor pete rosiatice si pruriginoase (care
"mananca").
3.
Cataracta - Se considera ca tutunul produce/agraveaza o serie de
afectiuni oculare. Cataracta, boala in care cristalinul devine opac si
impiedica
trecerea razelor luminoase, putandu-se ajunge pana la orbire, este cu
40% mai
frecventa la fumatori. Acest efect este explicat prin doua mecanisme:
prin
iritarea directa a ochilor de catre fumul de tigara si prin eliberarea
in plaman
de substante chimice care apoi sunt transportate prin sange pana la
nivelul
globilor oculari. Fumatul se asociaza si cu degenerescenta maculara
senila, o
boala oculara incurabila provocata de degradarea partii centrale a
retinei
(macula lutea). Aceasta zona e responsabila de focalizarea imaginilor si
ne ofera abilitatea de a citi, conduce o masina, recunoaste figurile
sau culorile
si de a vedea detaliile cele mai fine ale obiectelor.
4.
Ridurile - Fumatul provoaca o imbatranire prematura a tegumentelor deoarece
distruge proteinele care confera elasticitate pielii, micsoreaza aportul de
vitamina A si diminua circulatia sanguina. Fumatorii au o piele uscata, aspra si
cu riduri, in special in jurul buzelor si ochilor.
5.
Pierderea auzului - Deoarece fumul de tigara antreneaza aparitia unor
placi de aterom pe peretii vaselor de sange (adica se ingroasa vasele de sange),
cu scaderea irigatiei sanguine a urechii interne, fumatorii isi pot pierde
auzul mai curand decat nefumatorii si sunt mai expusi riscului de surditate
cauzata de infectii ale urechii sau de zgomote puternice. De asemenea, fumatorii
au un risc de 3 ori mai mare de a suferi infectii ale urechii medii comparativ
cu nefumatorii.
6.
Cariile dentare - Fumatul influenteaza echilibrul chimic de la
nivelul cavitatii bucale provocand formarea tartrului dentar si
ingalbenirea dintilor.
Exista studii care arata ca fumatul contribuie la formarea cariilor. De
asemenea, fumatorii au un risc de 1,5 ori mai mare de a-si pierde
dintii.
7. Bronsita cronica,
definita ca inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic, cu alterarea
structurilor ce secreta mucus, manifestata clinic prin tuse cu expectoratie, cu
evolutie cronica de minimum trei luni pe an, timp de minimum doi ani consecutiv.
S–a demonstrat de fapt, ca substantele iritante continute in fumul de tigara nu
numai ca irita mucoasa cailor respiratorii, dar si modifica proprietatile fizice
si chimice ale structurilor ciliare, producand grave dezechilibre ale
mecanismelor mucociliare de epurare, ceea ce presupune
reducerea severa a posibilitatii plamanilor de a se
apara si conserva (pe suprafata interioara a traheelor si bronhiilor mari exista niste
„perisori” care se numesc cili. Prin miscarea lor imping spre laringe unii corpi straini de
mici dimensiuni patrunsi acolo, cum ar fi de exemplu
praful).
8.
Emfizemul pulmonar - In afara cancerului pulmonar, fumatul produce si
emfizem, o boala in care dilatarea si ruptura alveolelor pulmonare scade
capacitatea de preluare a oxigenului si de eliminare a dioxidului de carbon. In
cazuri extreme, este necesara traheostomia pentru ca pacientul sa poata respira:
se face o incizie a traheei si aerul e impins in plamani cu ajutorul unui
ventilator. In bronsita cronica se formeaza mucus purulent care se acumuleaza in
bronhii producand tuse. 9.
Osteoporoza - monoxidul de carbon, principalul gaz toxic al gazelor de
esapament si al fumului de tigara, este absorbit in sange mult mai rapid decat
oxigenul. De aceea, la marii fumatori, capacitatea de a transporta oxigenul e
redusa cu pana la 15%. Ca urmare, oasele fumatorilor isi reduc densitatea, se
fractureaza mai usor si au nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca in cazul
fracturilor (cu pana la 80% mai mult timp). De asemenea, fumatorii sunt mai
predispusi la probleme la nivelul coloanei vertebrale. Un studiu a demonstrat ca
muncitorii din industrie care fumeaza au un risc de 5 ori mai mare de a ramane
cu o durere de spate, dupa un traumatism.
10.
Bolile cardiace - In lume, bolile
cardiovasculare sunt responsabile de 1 din 3 decese. Se cuvine sa
mentionam, de
exemplu, ca fumatul este cauza a peste 26–30 % din decesele datorate
bolilor
cardiovasculare si s–a dovedit de altfel ca unii compusi volatili ai
tutunului,
precum monoxidul de carbon, nicotina, oxidul de azot sau gudronul
patrund in
alveolele pulmonare, de unde sunt absorbite in fluxul sanguin. Fumatul
determina, de fapt, cresterea cu peste 200–400 % a riscului de infarct
miocardic
acut si de AVC (accident vascular cerebral) deoarece nicotina patrunde
in sange
si determina cresterea TA (tensiunea arteriala) si accelerarea
frecventei
batailor inimii, ceea ce inseamna ca inima suporta o activitate si
presiune mult
mai intense. Fumatul e unul din cei mai importanti factori de risc
pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Aceste afectiuni omoara
intr-un an mai mult de 1.000.000 oameni in tarile in curs de
dezvoltare. Bolile cardiovasculare legate de fumat provoaca anual mai
mult de
600.000 decese in tarile dezvoltate.
11.
Ulcer gastric - Fumatul scade rezistenta organismului la bacteria numita
Helicobacter pylori, asociata cu UG (ulcer gastric). De asemenea, scade
capacitatea stomacului de a neutraliza acizii care pot apoi eroda straturile
peretelui gastric. Deci UG e mai greu de tratat la fumatori, iar riscul de
recidiva e mai mare. Incriminarea fumatului in ulcerogeneza este categoric
concludenta deoarece acesta este asociat cu incidenta crescuta a ulcerului iar
frecventa acestuia la fumatori se coreleaza pozitiv cu durata fumatului. In
plus, s-a dovedit ca la fumatori vindecarea ulcerului este intarziata si
recurentele sunt mult mai frecvente decat la nefumatori. Fumatul intervine prin
anularea mecanismelor inhibitorii ale secretiei acide gastrice si scaderea
secretiei alcaline pancreatice.
12.
Colorarea degetelor – Gudronul (tarul) din fumul de tigara se acumuleaza
in pielea degetelor si in zona unghiilor de unde si tenta galbui-maronie
specifica.
13.
Cancerul de col uterin si avortul spontan – In afara cresterii
riscului
de cancer al colului uterin, fumatul provoaca probleme de fertilitate la
femei
si complicatii in timpul sarcinii si a nasterii. Fumatul pe parcursul
sarcinii
creste riscul ca nou nascutul sa aiba o greutate mica la nastere si
probleme de
sanatate in viitor. La fumatoare pierderea sarcinii e de 2-3 ori mai
frecventa,
ca si nasterea prematura, de feti morti, din cauza privarii de oxigen a
fatului
si anomaliilor placentare produse de monoxidul de carbon si de nicotina
din
fumul de tigara. De asemenea, sindromul de moarte subita a nou
nascutului se
asociaza cu consumul de tutun. In plus, prin scaderea nivelului
estrogenilor,
fumatul poate induce instalarea prematura a menopauzei. Cand nicotina
este
inhalata in plamani, fluxul sangvin preia aceasta substanta si o
transporta
catre tesuturi intr-un interval de zece secunde. Atat in cazul femeilor,
cat si
al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii
cronice este strans legata de obiceiul fumatului. Este un fapt cunoscut
ca fumatul poate
afecta anumite aspecte ale sexualitatii feminine. Fumatul a mai mult de o
jumatate de pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de
cazuri de
infertilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre
fumatoare,
numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza survine mai
devreme.
Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut
de cand
si numarul fumatoarelor este in crestere. Copiii nascuti din mame
fumatoare
cantaresc in medie cu 300 de grame mai putin decat cei ai unei
nefumatoare.
Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere
este
importanta pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta
scadere a
greutatii la nastere este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe
care fatul
o primeste intrauterin. Un alt efect este acela al cresterii riscului de
avort
spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor. Exista,
de
asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si
al
travaliului (ex. risc de hemoragii si de nastere prematura). De
asemenea, exista
o legatura certa intre fumat si cazurile de moarte subita a
nou-nascutilor.
Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai lent, sunt
predispusi
disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihica defectuasa si un
coeficient de inteligenta sub medie. Chiar daca fumatul nu produce in
mod
obligatoriu malformatii ale fatului/copilului,el reprezinta un factor de
risc ce
poate fi evitat si responsabilitatea mamei in acest caz este,
intr-adevar, mare.
14.
Afectarea spermei - Fumatul poate altera sperma si implicit ADN-ul
prezent la nivelul spermatozoizilor, putand astfel provoca avorturi spontane si
anomalii congenitale. Unele studii au demonstrat ca riscul de cancer e mult mai
mare la copilul al carui tata fumeaza. Totodata, fumatul reduce numarul
spermatozoizilor si ingreuneaza circulatia sangelui la nivelul penisului, ceea
ce poate duce la tulburari de
dinamica sexuala (probleme de potenta). Infertilitatea de cuplu e mai frecventa
in randul fumatorilor.
15. Boala Buerger
(trombangeita obliteranta) – aceasta boala e o inflamatie a arterelor, venelor
si nervilor, localizata in special la nivelul membrelor inferioare si in care se
produce o reducere a circulatiei sanguine. Daca nu e tratata adecvat poate
evolua catre gangrena, necesitand amputarea zonei afectate.
In concluzie, fumatul este o cauza majora a morbiditatii si mortalitatii, ceea ce reclama organizarea unor ample campanii
educationale pentru constientizarea oamenilor asupra pericolelor care ii ameninta
pe fumatori si nefumatori deopotriva.
|
