Biserica Ortodoxa a Greciei vis-a-vis de masonerie
Episcopii Bisericii
Ortodoxe a Greciei în sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de
studierea si examinarea acelei societati secrete internationale -
Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea introductiva a Comisiei
celor patru episcopi ce au alcatuit-o din însarcinarea primita de la
Sfântul Sinod in precedenta sa sedinta; de asemenea pozitia Facultatii
de Teologie a Universitatii din Atena si in mod special parerea in
aceasta problema a profesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat in
considerare informatiile asupra acestei chestiuni aparute in Grecia sau
in strainatate. ”Francmasoneria nu este o societate filantropica sau o
scoala filosofica, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de
vechile credinte pagâne din care provine si a caror continuare si rod
este. Acest lucru nu este numai recunoscut de membrii proeminenti ai
lojelor, ba ei chiar declara acest lucru cu mândrie, afirmând literal:
’’Francmasoneria reprezinta supravietuirea credintelor antice si poate
fi numita pastratoarea lor”; ’’Francmasoneria izvoraste din misterele
egiptene’’; ”umilul atelier al Lojei Masonice nu reprezinta altceva
decât pesterile si întunericul cedrilor Indiei, necunoscutele adâncuri
ale Piramidelor, criptele maretelor temple ale lui Isis; în misterele
grecesti ale Masoneriei, mergând pe stralucitoarele drumuri ale
întelepciunii deschise de marii initiati Prometeu, Dionisos si Orfeu, se
afla formularea eternelor legi ale universului!”Aceasta legatura între
Masonerie si vechile credinte idolatre este marturisita de toate
ritualurile ce sunt interpretate în timpul initierilor. Ca si în
ritualurile vechilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau
imitate, în aceasta repetare imitativa a zeului, initiatul murind o
data cu moartea patronului cultului, care întotdeauna era o persoana
mitologica personificând Soarele sau natura care moare iarna si învie
primavara, tot astfel se întâmpla si în cea de-a treia treapta a
initierii în Masonerie, când este repetata moartea lui Hiram – patronul
Masoneriei, repetare în care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu
aceleasi instrumente si în aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. Dupa
cum marturiseste un important francmason, Hiram este” ca si Osiris, ca
si Mithra, ca si Bachus una din personificarile Soarelui.” Astfel
Masoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferita,
separata si straina de credinta crestina. Acest lucru este aratat fara
nici o îndoiala de faptul ca ea are propriile-i temple cu altare pe care
slujitorii lor le numesc ”ateliere ce nu pot avea mai putina istorie si
sfintenie decât Biserica ” si le caracterizeaza ca fiind temple ale
virtutii si întelepciunii unde Fiinta Suprema este adorata si unde este
învatat adevarul. Îsi are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia
adoptarii - botezul masonic, ceremonia recunoasterii conjugale -
casatoria masonica, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si
altele. Îsi are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are
ordine ierarhica proprie si o disciplina bine întemeiata. Din existenta
agapelor masonice, a sarbatoririi solstitiilor de vara si de iarna se
poate concluziona ca Masoneria este o religie fiziolatra (adorarea
naturii). Este adevarat ca la prima vedere Francmasoneria se împaca cu
oricare alta religie pentru ca nu da nici o importanta religiei careia
initiatul îi apartine. Acest lucru se explica prin caracterul sincretic
pe care îl poseda, chiar acest caracter dovedind ca ea îsi are
radacinile în vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe
adoratorii oricaror alti zei. Dar ca si credintele idolatre, în ciuda
aparentului caracter de toleranta si acceptare a zeilor straini, prin
acest character sincretic submineaza si treptat zdruncina încrederea în
celelalte religii astfel încât Francmasoneria, care încearca sa
înglobeze treptat întreaga omenire si care promite perfectiunea morala
si cunoasterea adevarului, astazi vrea sa se ridice în pozitia unei
super-religii, privind la celelalte religii (neexceptând crestinismul)
ca fiindu-i inferioare. Astfel induce adeptilor sai ideea ca numai în
lojele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprinsa si
neînteleasa. Si faptul ca numai Francmasoneria creeaza o fraternitate
excluzând orice alte legaturi (ce sunt considerate de Masonerie ca fiind
inferioare, chiar când e vorba de biserica crestina) dovedind fara
tagada pretentiile sale de supra-religie. Aceasta înseamna ca, prin
initierea masonica, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu
budistul, în timp ce crestinul neinitiat în Masonerie devine pentru el
un strain. Pe de alta parte, Francmasoneria prin continua exaltare a
cunoasterii si prin încurajarea liberei cugetari "nepunând nici o
stavila cautarii adevarului” (dupa cum afirma în Constitutia si riturile
sale), si chiar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se
arata a fi în opozitie totala cu religia crestina. Crestinismul
propovaduieste credinta înainte de toate, îngradind ratiunea omeneasca
cu granitele trasate de revelatia dumnezeiasca, conducând la sfintenie
prin mijlocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind
o religie a revelatiei, cu dogmele si adevarul sau, cere mai înainte de
toate credinta si îsi întemeiaza morala pe harul dumnezeiesc;
francmasoneria accepta numai adevarul natural si aduce adeptilor sai
libera cugetare si investigarea realitatii numai cu ajutorul ratiunii.
Îsi bazeaza morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai
scopuri omenesti.Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si
Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul ca diferite denominatiuni
crestine au luat pozitie împotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica
Catolica, pentru propriile-i motive, a înfierat prin numeroase enciclice
papale miscarea masonica, ci si comunitatile Luterane, Metodiste sau
Presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibila cu crestinismul. Mai
mult ca oricare, Biserica Ortodoxa, pastrând în integralitatea sa
tezaurul credintei crestine, i s-a împotrivit de fiecare data când
chestiunea Francmasoneriei a fost ridicata. De curând, Comisia
Inter-Ortodoxa, întrunita la muntele Athos si la care au luat parte
reprezentantii tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, au caracterizat
Masoneria ca fiind "un sistem anticrestin, subversiv”.Adunarea
Episcopilor greci în sedinta mai sus mentionata a ascultat si a acceptat
urmatoarele concluzii care au fost formulate pe baza cercetarilor si a
discutiilor de catre Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Hrisostomos al
Atenei: Francmasoneria nu poate fi compatibila cu crestinismul atâta
timp cât ea ramâne o organizatie secreta actionând si propovaduind în
ascuns, glorificând rationalismul. Francmasoneria accepta în rândurile
membrilor sai nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare,
clerului nu-i poate fi permis sa faca parte din aceasta organizatie.
Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar sa fie
atrasa atentia acelora care au intrat în Masonerie fara gânduri ascunse
si fara sa se fi lamurit ce este într-adevar Masoneria, sa rupa orice
legatura cu ea, crestinismul fiind singura religie care învata adevarul
absolut si care satisface întru totul nevoile morale si religioase ale
omului. În unanimitate si într-un singur glas episcopii Bisericii
Greciei au aprobat cele spuse si declara ca toti fii credinciosi ai
bisericii trebuie sa se fereasca de Francmasonerie. Cu nestramutata
credinta în Domnul nostru Iisus Hristos în care avem rascumpararea, prin
sângele Lui si iertarea pacatelor dupa bogatia harului Lui, pe care L-a
facut sa prisoseasca în noi, în toata întelepciunea si priceperea (Efes
1, 7-8) întru adevarul revelat de El si propovaduit de Apostoli, nu
prin cuvinte întelepte ci împartasindu-ne din Sfintele Taine prin care
suntem curatati si mântuiti spre viata vesnica, nu trebuie sa decadem
din harul lui Hristos devenind partasi la închinarea pagâneasca. Este
împotriva firii sa apartii lui Hristos si în acelasi timp sa cauti
usurare si perfectiune morala în afara Lui. Acestea fiind spuse, toti
cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie sa rupa
orice legatura cu lojele si activitatile masonice, asigurându-se astfel
de reînnoirea legaturilor, slabite de ignoranta, cu Dumnezeul si
Mântuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapta cu
dragoste acest lucru de la cei initiati în loje, fiind încredintata ca
multi dintre ei au primit initierea masonica nestiind ca prin aceasta ei
au trecut la alta religie, ci au facut-o din ignoranta crezând ca nu au
facut nimic potrivnic credintei parintilor lor. Încredintându-i
dragostei, si în nici un caz ostilitatii sau adversitatii fiilor
credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor îi îndeamna sa i se
alature în rugaciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevarul si Viata
sa-i lumineze si sa-i întoarca la adevarul de care prin ignoranta s-au
departat.
