Arhiva ortodoxa

In peisajul publicistic actual, de factura stiintifica, revista "ANGVSTIA" isi gaseste o configuratie aparte, fiind singura revista de acest profil reprezentand judetele Covasna si Harghita, cu rolul nobil de a completa istoria unei parti din pamantul acestei tari.

Revista este o rodnica colaborare intre doua institutii aflate cu sediul in Sfantu Gheorghe: Muzeul Carpatilor Rasariteni si Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, si apare cu binecuvantarea P.S. Ioan Selejan.

Editata sub forma de anuar, revista poarta numele unui castru roman din Bretcu "Angvstia" si se face purtatoarea unei continuitati, a unui mesaj stiintific, cultural si de arta romaneasca.

Revista este continuatoarea publicatiei "Aluta" editata de fostul Muzeu Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe. Intr-o noua forma, cu un nou mesaj, revista "Angvstia" si-a propus sa cuprinda in paginile ei studii, articole de arheologie, istorie, sociologie, etnografie romaneasca acordand prioritate cercetarii realitatilor din sudestul Transilvaniei.

Revista acopera un gol istoriografic prin aportul dat la completarea istoriei nationale, prin includerea in corpusul acesteia, a paginilor de istorie locala mai putin abordate pana astazi.

Un important reper in orientarea revistei il reprezinta abordarea interdisciplinara si pluridisciplinara a problematicii culturii si spiritualitatii romanesti din arcul intracarpatic, in decursul istoriei si in contemporaneitate.

Semnatarii revistei continua, in mod responsabil si intr-o forma actualizata, studiile initiate de Nicolae Iorga, Gheorghe Popa Lisseanu, Sabin Opreanu, Stefan Manciulea, Ioan Ciolan, I.I. Russu si continuate astazi de o serie de cercetatori (arheologi, istorici, arhivisti, muzeografi, etnografi) cum sunt: Gheorghe Lazarovici, Viorica Crisan, Valeriu Cavruc, Ioana Cristache Panait, Ioan Ranca, Mircea Sfarlea, Ana Grama, Vasile Lechintan, Liviu Boar, Elena Mihu, Valer Pop, Dan Baicu, Ana Dobreanu, Felicia Diculescu s.a.

Prin aparitia unor tineri cercetatori o mare parte a lor din aceasta zona (Dorel Marc, Zorel Suciu, Costel Lazar Cristian, Cristina Popescu, Valentin Istrate, Cristian Crisan, Maria Baila, Dan Buzea, Andrea Chiricescu, Florina Matei Truta, Dana Botoroaga-Bercu s.a.) semnatari in paginile Angustiei, se marcheaza totodata sansa unei reviste de afirmare a unei generatii de cercetatori, creatoare de valori culturale conforme spiritului european.

Notabil de remarcat este faptul ca majoritatea studiilor publicate in cuprinsul acestei reviste sunt mai intai prezentate in cadrul Sesiunii Nationale de Comunicari stiintifice "Romanii din sud-estul Transilvaniei". Istorie. Cultura. Civilizatie, Sesiune ajunsa la a XII-a editie, manifestare stiintifica care a depasit nivelul local al judetelor Covasna si Harghita, fiind un eveniment cultural cu valente nationale.

Studiile si articolele aparute sunt grupate tematic: arheologie, istorie, etnografie, sociologie. Prin grija colegiului de redactie -redactori responsabili: Valeriu Cavruc, Ioan Lacatusu (Viorica Crisan, la primul numar) -in fiecare numar sunt prezente recenzii ale unor lucrari de specialitate, note si discutii precum si cronica activitatii celor doua institutii, incepand cu anul 1993.

Primele trei numere ale anuarului Angvstia au fost tiparite la Editura Carpatica, din Cluj Napoca (cu generosul sprijin al prof. univ. dr. Justinian Petrescu) iar incepand cu numarul 4, la Editura Carpatilor Rasariteni din Sf. Gheorghe.

Pe parcusul celor zece numere ale revistei, studiului istoriei bisericii ortodoxe din Eparhia Covasnei si Harghitei i-a fost dedicat un numar mare de articole, semnate de nume consacrate precum: Ioana Cristache Panait, Mircea Sfarlea, Ana Grama, Elena Mihu.

P. S. Ioan Selejan "Pe urmele stramosilor", Angvstia, I, 1996

"Fiecarui popor, Dumnezue i-a randuit un spatiu pe aceasta minunata "planeta albastra". Noua, romanilor, ne-a fost harazita aceasta sfanta tara, care se asterne ca o trena de mireasa, cazand pe umerii inalti ai Carpatilor pana la Nistru, Tisa si Marea cea Mare.

Aceste coordonate au ramas sfinte pentru inaintasii nostri, vor ramane si pentru noi, cei care astazi, ne bucuram de lumina aceluiasi sfant soare, de aceeasi lumina a Invierii si renasterii neamului romanesc. Inaltimile Carpatilor si turnurilor bisericii noastre, cu Sfanta Cruce pe culme, au constituit in decursul zbuciumatei istorii a neamului nostru "Bratele nervoase, arma de tarie" ale acestui popor ai carui urmasi noi suntem. Situata pe linia de separatie a civilizatiilor din est si vest, am ramas aici infratindu-ne cu codrul. Stramosii nostri ne-au ctitorit cetati de aparare impotriva navalitorilor -cetatea lor de refugiu a fost ctitorita de Insusi Bunul Dumnezeu, aceasta a fost codrul. Numai asa ne explicam rezistenta noastra in decursul zbucimatei istorii. (...) Au fost vremuri de inflorire culturala, spirituala si materiala a romanilor pe aceste meleaguri, insa au fost si vremuri triste, cand, in mod dramatic, in ultimile doua secole au dis-parut peste 100 de biserici romanesti impreuna cu comunitatile lor. Astazi mai stau marturie doar vechi cimitire, ruinele bisericilor, toponimia zonei cat si persistenta unui numar mare de datini stramosesti. Infiintarea Episcopiei Ortodoxe reprezinta adierea vantului de primavara care aduce speranta unei renasteri spirituale ortodoxe romanesti pe aceste meleaguri.

Ion Iliescu, Angvstia I, 1996

Mesaj adresat participantilor la manifestarile consacrate studierii si cinstirii activitatilor fauritorilor istoriei, culturii, civilizatiei si religiei romanilor din sud-estul Transilvaniei, Sf. Gheorghe, 23 septembrie 1995

... transmit de asemenea, felicitari profesorilor, cercetatorilor, slujitorilor arhivelor de stat centrale si judetene, oamenilor de cultura care au inteles necesitatea si importanta studierii istoriei, a culturii, civilizatiei si religiei romanilor din aceasta parte de tara, precum si datoria noastra de a cinsti inaintasii, pe toti cei care au lucrat sau lucreaza pentru apararea unitatii nationale, a credintei in valorile statului unitar roman. Consider ca aceste manifestari constituie un important eveniment de simtire si constiinta romaneasca si au un impact deosebit nu doar in actualitatea imediata, ci si in perspectiva, asupra lumii de maine pe care o dorim mai asezata si mai generoasa, sub semnul increderii, al intelegerii si prosperitatii.

Ilie Fonta, "O prioritate - cercetarea istorica in sud-estul Transilvaniei", Angvstia I, 1996

... Importanta studierii acestor probleme a sporit dupa decembrie 1989, deoarece s-a vazut ca in aceasta zona, la fel ca de atatea ori in istorie, este foarte greu pentru romani sa-si pastreze si sa-si dezvolte identitatea etnica, culturala si religioasa. Aceste cercetari constituie, pentru stiintele socio-umane si pentru cultura romana, un test foarte important, deoarece, de-a lungul secolelor, romanii din aceasta zona au fost supusi unui proces sistematic de deznationalizare, de maghiarizare cu orice pret si in orice conditii.

Se cuvine sa cinstim memoria inaintasilor nostri din aceasta zona, sa-i facem cunoscuti generatiilor actuale si viitoare si mai ales sa prezentam conditiile vitrege, deosebit de grele in care au luptat pentru pastrarea fiintei si identitatii etnice, pentru afirmarea si dezvoltarea culturii si spiritualitatii romanesti.

Este o datorie de onoare sa aducem omagiul nostru taranilor, mestesugarilor, muncitorilor, intelectualilor, oamenilor politici, clericilor, altor categorii socio-profesionale, deoarece viata lor a fost nu numai o lupta pentru existenta, ci si una pentru a-si pastra calitatea de romani, pentru a trai si simti romaneste".

Ioan Lacatusu, Gheorghe Lazarovici "Cuvant la inceput de drum", Angvstia 1, 1996

Cercetarea interdisciplinara a istoriei romanilor din sud-estul Transilvaniei si Carpatii rasariteni este o prioritate a stiintelor sociale romanesti. Paginile din istoria Carpatilor Rasariteni sunt o parte a istoriei Transilvaniei, si asa deficitara mai ales la nivelul marilor sinteze.

Studiile, cumuland diferite discipline ale istoriei si stiintelor sociale, vin ca completeze istoria unei parti din pamantul tarii. De la savanti la tineri colegi, de la episcop la preot, in paginile anuarului isi fac loc, an de an, lucrari de sinteza sau studii de caz.

... Am dori ca acest crainic cu nume roman, Angvstia, sa fie purtatorul mesajelor oamenilor de stiinta, cultura si arta catre populatia acestor zone. Anuarul va imbratisa toate epocile, disciplinele istorice si stiintele inrudite, in special etnografie, etnologie, demografie si sociologie. Aceasta vine sa implineasca vrerea de a-i da istoriei locale posibilitatea afirmarii. Nu trebuie uitata munca nepartinitoare si atitudinea inaintasilor din aceste zone. In ultima vreme, documente insemnate din aceste zone din istoria romanilor si a pamantului romanesc au luat drumul depozitelor, desi inaintasii ne-au dat numeroase exemple pozitive de conlucrare si cercetare nepartinitoare, cu adevarat nepartinitoare.

Ana Grama "La vremea "zidindelor biserici" cu "carul iute" spre Valcele, Sfantu Gheorghe si alte locuri", Angvstia, 5, 2000

"Orice analiza obiectiva a existentei comunitatilor romanesti din sud-estul Transilvaniei, care priveste ultimile decenii ale secolului al XIX-lea, nu poate sa nu semnaleze ca aceasta a cunoscut nedreptati national-sociale cu o pondere mai mare decat in alte micro-zone din aceeasi tara romaneasca stapanita de "natiuni" privilegiate. Dar, a reduce tabloul vietii romanilor doar la o zbatere continua (si desarta), la o permanenta lupta dintr-o "pozitie de aparare" perpetua, este, de asemnea, o gresala. Noi consideram ca cea mai adevarata, mai simpla, dar si mai plina de continut afirmatie care se poate face in acest caz, este aceea ca romanii au castigat batalia cu timpul istoric si cu neprietenii … existand. (...) ei s-au straduit, si au reusit, sa-si construiasca, sa-si intareasca si sa valorifice un perimetru in care sa poata trai normal, dorindu-si sa aiba scoli (si avand chiar invatamant post-scolar), apreciindu-si conducatorii (cum au fost si Andrei Saguna, Ioan Moga si Ioan Petric), asumandu-si cele mai moderne norme" (...)

Sumarul numarului 9 al Angvstiei (redactor responsabil Valeriu Cavruc), cuprinde un nu-mar de 25 de studii si articole de arheologie si etnografie, recenzii si cronica activitatii Muzeului Carpatilor Rasariteni, iar numarul 10 al Angvstiei (redactor responsabil Ioan Lacatusu), cuprinde 26 de studii si articole de istorie si sociologie, sapte recenzii lucrari de specialitate, precum si cronica activitatii Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", pe anii 2004 si 2005.

Simpla parcurgere a titlurilor articolelor, prezentate in ultimele doua numere, ofera imaginea unor sumare, bogate si interesante, prin continutul informativ si contributia adusa la cunoasterea realitatilor din arealul Carpatilor de curbura, incursiuni in istorie si contemporaneitate. Noile aparitii editoriale completeaza, in mod fericit, sirul celor anterioare, reprezentand o modesta contributie la scrierea istoriei locale, regionale si, de ce nu, a celei nationale.

Un cuvant de apreciere se cuvine adresat membrilor Colegiului de redactie (Andrea Chiricescu, Dan Lucian Buzea, Dorel Marc, Marius Danila, Kinga Ugron si Erich-Mihail Broanar), pentru profesionalismul si daruirea cu care au dus la bun sfarsit si aceste noi numere ale Angvstiei, conducerii Muzeului Carpatilor Rasariteni, care a asigurat suportul financiar necesar tiparii anuarului si, nu in ultimul rand, Prea Sfintiei Sale, Parintelui Episcop Ioan, pentru sprijinul constant si grija parinteasca acordata celor doua unitati muzeale.