Toponimia si graiul comunei Zabala, judetul Covasna
Cercetarile asupra ramificatiilor teritoriale ale
limbii romane au o traditie indelungata, caracterizandu-se prin
inregistrarea si explicarea unui material bogat de pe intreg teritoriul
tarii.
Din pacate zona Covasnei, desi furnizeaza un material
bogat de studiu pentru dialectologie si toponimie, a fost neglijata din
acest punct de vedere.
Localitatea Zabala este situata in marea tara
intracarpatica a Barsei, mai exact in compartimentul nord-estic al
Depresiunii Barsei, numit Depresiunea Targului Secuiesc sau Depresiunea
Bretcului.
Depresiunea Bretcului este traversata de Raul Negru
si afluentii sai, fiind inconjurata din trei parti de munti. Este o
depresiune inalta, avand la nord chiar 600 metri, iar inspre sud
aproximativ 550 metri, intinzandu-se de la nord spre sud pe o lungime de
pana la 35 kilometri, iar de la est spre vest intre 15-20 kilometri. In
partea sa nordica este mai stramta, larginduse pe masura ce coboara
spre sud-vest.
Satul Zabala se afla de-a lungul vailor paraielor
Zabala, Orbai si Pava, afluente ale Raului Negru. De-a lungul luncii
acestui rau se afla terenurile arabile ale comunei, constituita din
cinci sate: Zabala, Pava, Peteni, Tamasfalau si Surcea.
Mai ales in zona fostului judet Trei Scaune reteaua
hidrografica a avut un rol insemnat la repartitia populatiei in asezari
aglomerate cu o puternica tendinta de concentrare. Aglomerarile de-a
lungul paraielor care siroiesc din toate partile si se scurg in Valea
Neagra fac impresia unei crengi pe ramurile careia s-au ingramadit
satele, asemenea unui roi numeros de albine: Covasna, Ghelinta, Zagon,
Papauti, Zabala.
Zabala este una dintre cele treizeci si trei de
comune ce apartin judetului Covasna, aflandu-se pe soseaua ce uneste
orasele Covasna si Targu Secuiesc, la o distanta de 6 kilometri de
orasul Covasna si 15 kilometri de municipiul Targu Secuiesc.
Localitatea Zabala de azi se compune din satul cu
acelasi nume si satul Pava, aflandu-se la o altitudine de 555-585 metri.
Prima atestare a localitatii dateaza din anul 1466, gasindu-se sub
denumirea de Zabola. In acea perioada secuii liberi se rasculasera
impotriva abuzurilor comise de patura conducatoare (primores), care, in
dauna libertatilor colective, a incercat sa impuna articularea si
extinderea feudalismului.
Pentru a aplana conflictul, regele Matei Corvin a
convocat o consfatuire la Zabala, in anul 1466, condusa de groful
Szentgyörgyi Bazini János, la care au participat trimisi ai tuturor
scaunelor secuiesti. In urma adunarii, au fost reintarite drepturile si
libertatile secuilor liberi, raporturile dintre acestia si conducatori
au fost reglementate, dar, in ciuda acestui decret, iobagirea secuilor
liberi s-a accentuat.
De-a lungul anilor, numele localitatii Zabala si al
satului Pava (ce apartine de Zabala din anul 1970), au aparut in
documente sub forme diferite, in functie de limba folosita si de
apartenenta administrativa, care s-au schimbat de mai multe ori.
Toponimia din interiorul curburii Carpatilor sta
marturie a prezentei romano-slave in aceste vetre de locuire. Numeroase
nume de localitati nu au origine maghiara, semn ca erau locuite in
continuare de romani si dupa venirea secuilor. In multitudinea acestor
denumiri regasim si cele ale localitatilor: Covasna, Ghelinta, Zabala,
Pava, Ojdula, Baraolt, Cernat.
Locuitorii satului au incercat sa-si explice, din
cele mai vechi timpuri, originea acestor denumiri ale localitatilor,
vehiculandu-se prin sat felurite legende.
O prima legenda, transmisa din generatie in generatie
pe cale orala, aminteste de inrobirea romanilor de catre maghiari.
Pentru a fi stapaniti si obligati sa munceasca, spune legenda, romanilor
li se punea zabala in gura.
O alta ipoteza presupune provenienta maghiara a
denumirii localitatii, zab insemnand ovaz, iar ola, in limbajul familiar
al ungurilor, valah, roman, de unde presupunerea ca romanii plateau
tribut in ovaz maghiarilor. De asemenea se presupune ca localitatea si-a
primit denumirea dupa raul cu acelasi nume pe a carui vale se intinde.
Numele raului si, implicit, al localitatii pot avea rezonante ucraini
ene: zabalákati insemnand a flecari, a palavragi, iar bala vorbarie,
flecareala6. De asemenea, se spune ca satului Pava ii provine denumirea
de la numeroasele exemplare de paun (in maghiara páva) salbatic, ce
traiau candva in aceasta zona. In actele oficiale, cele doua localitati
apar sub urmatoarele denumiri: Zabola (1466), Ze bola / Zabola (1750),
Zobola /Zabola (1787) si Zabola (1854) . Satul Pava a aparut de-a lungul
timpului sub numele de: Pawa (1567), Pava (1750) si Pava (1854). Este
cunoscut faptul ca in judetele Covasna si Harghita populatia maghiara
este majoritara. Ca si pe intreg teritoriul judetului Covasna, unde
populatia maghiara are o pondere de 75,2%, insumand 175.502 locuitori,
si in localitatea Zabala populatia maghiara domina, 68,27% din totalul
locuitorilor localitatii declarandu-se maghiari in urma recensamantului
din 1992 .
In urma ultimului recensamant realizat pe intreg
teritoriul tarii in anul 2002, in localitatea Zabala s-au declarat 874
de romani ortodocsi si 2498 de maghiari, divizati in doua confesiuni:
1130 romano-catolici si 1368 reformati.
De-a lungul vremii, convietuirea romano-maghiara a
lasat, si continua sa lase si in timpurile noastre, vizibile amprente
asupra vietii celor doua etnii la diferite niveluri: social, politic,
cultural, economic, dar mai ales la nivelul limbii, aflata in stransa
legatura cu evolutia societatii si a gandirii umane. Daca simbioza
dureaza vreme indelungata, se poate ajunge la bilingvism: locuitorii
regiunii respective vorbind adesea, afara de graiul lor matern, si acela
sau acelea ale popoarelor cu care traiesc la un loc. Acesta a fost
cazul romanilor si slavilor pe cea mai mare parte a teritoriului
lingvistic actual, apoi al romanilor si maghiarilor in multe din
tinuturile de peste Carpati .
In cazul comunei Zabala, convietuirea romano-maghiara
a lasat, si continua sa lase si in timpurile noastre, vizibile amprente
asupra vietii celor doua etnii in toate aspectele sale. Aceasta
continua interferenta a avut ca rezultat influentarea, chiar preluarea
si uneori substituirea, valorilor autohtone romanesti, in favoarea celor
maghiare. Graiul moldovean a contribuit in egala masura la evolutia
celui zabalean, comuna Zabala situandu-se la hotarul cu tinutul Vrancea
si astfel fiind posibila influenta reciproca a celor doua variante
regionale ale limbii.
Efectele acestor influente sunt vizibile atat la
nivelul graiului zabalean, in general, precum si la nivelul toponimiei.
Astfel, graiul localitatii Zabala poarta deopotriva amprenta graiurilor
si limbilor cu care s-a aflat intr-un permanent contact, evolutia sa
fiind conditionata si de mediul social si cultural inconjurator, dar si
de gradul de cultura al vorbitorilor. Ca si celelalte elemente ale
limbii, sunetele se afla intr-un permanent proces de schimbare,
modificandu-si partial caracterul sau transformandu-se in alte sunete.
La nivel fonetic sunt vizibile o serie de modificari, printre care se
numara si palatalizarea, fenomenul cand o consoana dura primeste, sub
influenta unei vocale palatale sau a unui "i", un timbru palatal, moale.
In limba romana este binecunoscut fenomenul de palatalizare a
labialelor, consoanele palatale pierzandu-si calitatea lor originala si
transformandu-se in alte sunete.
Astfel, si la nivelul graiului comunei Zabala
intalnim acest fenomen, bilabialele: p, b, m, precum si labiodentalele v
si f palatalizandu-se:
piele <pcele, pita <pcerd, bine <g’ine, a
birui <g’irui, miezuina <n’iezuina, miel <n’iel, vierme
<yerme, fir <h’ir
Un alt tip de modificare fonetica este anaptixa, ce
consta in aparitia unei vocale eufonice in interiorul unui cuvant,
pentru a-i usura pronuntarea: hirean, perina.
Epiteza, care consta in aparitia unui sunet, unei
vocale la sfarsitul cuvantului, este de asemenea prezenta in cadrul
vorbirii locuitorilor zabaleni: acuma, aicia.
Si disparitiile de sunete din componenta unor cuvinte
sunt caracteristice graiului zabalean, printre ele numarandu-se
haplologia sau disimilarea silabica, fenomen ce se manifesta prin
disparitia unei silabe identice sau asemanatoare cu silaba invecinata
dintr-un cuvant: jumatate <jumate, mama-ta <ma-ta.
Printre particularitatile fonetice se mai numara si:
- transformarea diftongului ea < a, dupa s, z si t: seara <sara, zeama <zama, teava <tava;
- pastrarea lui i etimologic in: cane, pane, mane;
- transformarea lui a protonic in a, in cadrul unor cuvinte: pahar <pahar, cazan <cazan;
- pastrarea lui a neasimilat in cuvinte precum: parete, blastama;
- transformarea gruparii au <a: cauta <cata;
Printre particularitatile graiului zabalean se numara si utilizarea frecventa a vocalelor lungi:
alior, bunda, claca. Dintre particularitatile morfologice amintim:
- numele proprii au vocativul in o: Ano, Mario;
- formarea cazului genitiv cu ajutorul prepozitiei de la (da la): O tigla de la casa este sparta.
- formarea indicativului prezent in cazul verbelor de
conjugarea I-a si a IV-a fara sufixe: eu lucru (lucrez), tu lucri
(lucrezi), el/ ea lucra (lucreaza); verbele a manca si a usca au forme
specific transilvanene: manc, manci, manca; usc, usti, usca;
- iotacizarea unor verbe la indicativ prezent,
persoana I, numarul singular: vaz (vad), spui (spun), vanz (vand), dar
si la conjunctiv prezent, persoana a III-a, singular: sa spuie (sa
spuna), sa deie (sa dea), sa steie (sa stea), sa beie (sa bea);
- auxiliarul a avea este postpus in cazul perfectului compus: fost-am (am fost), umblatam (am umblat);
- mai mult ca perfectul nu cunoaste forma sintetica,
utilizandu-se forme perifrastice pre-cum: am fost plecat (plecasem), am
fost vazut-o (o vazusem);
- folosirea participiilor: vast (vazut), gast (gasit), vint (venit).
Pe baza cuvintelor inregistrate in cadrul Glosarului
putem observa frecventa elementelelor de origine maghiara (circa 40 de
cuvinte identificate, in afara de derivatele lor, din totalul celor
360). Aceste cuvinte precum si celelalte de origini diferite sunt
caracteristice zonei si indeseobi ocupatiei locuitorilor. Dintre acestea
amintim:
- elemente de origine slava veche: blana (scandura), mastera (mama vitrega);
- elemente de origine latina pe care alte graiuri le-au pierdut: bute <lat. buttis;
- elemente de origine neogreaca: tucal <ngr.
tsukáli, agheasma <ngr. agiasma, arvuna <ngr. arravanos, argasi
<ngr. argazo;
- elemente specifice graiului moldovean: hulub
(fiecare din cele doua rude de la caruta sau trasura intre care se
inhama caii). Majoritatea cuvintelor din Glosar denumesc termeni
specifici fiecarui domeniu de activitate in parte:
- oierit: aplecá, báci, bulz, carlán, cioaie,
comórnic, cosár, cotrúna, crinta, iernát, pacaneata, primavarát, taujár,
vará, zavodár;
- agricultura: bóconta, borceag, copilí, ghepléie/
ghipléie, goaza, hambár, opritoare, perghetéu, rud, saiván, sapalíga,
sleaf, tarc;
- padurit: cioacla, cioflínga, ciotlau, telíga, tapína;
Dana Botoroaga-Bercu
Predomina si cuvintele ce denumesc diverse piese de imbracaminte, precum si obiecte din cadrul gospodariei:
- imbracaminte: andróc, béte, boarfe, boerés,
bracinár, búnda, chimír, cioareci, ciubóta, flanéa, gimbír, láibar,
leibaríca, nadragi, suba, zabún;
- gospodarie: alás, blid, bóta, brisca, carpatór,
caús, chetret, chicatór, chita, cotlón, darg, fióc, garligi, hadarau,
láita, lójnita, lugzau, raschitór, vailing.
Cercetarea de fata a inregistrat un numar de 105
toponime de pe teritoriul localitatii Zabala, incluzand denumiri de
munti, varfuri, dealuri, culmi, poieni, vai, lunci, ape, terenuri
extravilane precum si alte toposuri cu semnificatii profunde in toate
aspectele legate de viata zabalenilor.
Convietuirea romanilor zabaleni cu alte neamuri a
avut ca urmare din punct de vedere toponimic, amestecul numelor de
origine diferita, cu predominarea unora sau a altora, in functie de
raportul de forta numerica sau politica dintre populatiile
convietuitoare.
Elementele topice studiate au origini diferite,
dominand vizibil cele de origine latina (aproximativ 44%). De asemenea,
exista un procent important de elemente topice de origine maghiara
(22%), dintre care unele au fost adaptate la sistemul fonologic al
limbii romane.
Elementele de origine slava reprezinta aproximativ
12% din multitudinea elementelor topice studiate, influentele bulgare 4%
din totalul acestora, iar cuvintele autohtone create pe acelasi fond
trac comun cu limba albaneza 5%.
De asemenea am inregistrat un procent scazut de elemente ca avand origine franceza (2%) sau neogreaca (2%).
Procentul numelor topice necunoscute conform D.E.X.
este relativ scazut (4%). Jumatate dintre acestea au fost insa
identificate (Butuc, Pisc) apeland la lucrari de referinta in domeniu.
Un procent semnificativ de elemente topice, insumand
5% au origine obscura (Bocora, Lacauti, Mieito, Murdan, Silos). Aproape
fiecarui nume topic i-a fost identificata atat etimologia cat si faptul
real, legenda sau caracteristicile care ii stau la baza numelui.
Toponimele sunt prezentate atat cu varianta lor
literara, cat si cu cea regionala, iar celor mai cunoscute le sunt
atribuite si echivalentele lor maghiare extrase din lucrarea
profesorului Miklós Fejér, Zabola Helynevei (Toponimia Zabalei).
Se poate observa marea frecventa a toponimelor create
pe baza numelui topic de origine latina Culmea, intalnit de 27 de ori.
Frecventa acestui nume topic se poate explica si prin faptul ca
zabalenii numesc astfel atat dealurile cat si muntii (vezi Culmea
Malnasului), atribuind denumirea de deal unor forme de relief ce
depasesc altitudinea de 800 de metri (vezi Dealul Stejerisului cu o
altitudine de 1169 metri) si care ar trebui sa poarte denumirea de munte
(cf. D.E.X., p.661). Din acest motiv denumirile de Deal si Munte sunt
putine la numar (1 munte si 4 dealuri).
Un alt element topic frecvent utilizat, avand origine
autohtona este Paraul, intalnit de 12 ori. Alte nume topice mai putin
utilizate sunt: Varful (de 4 ori), Poiana (de 5 ori) si Lunca (de 2
ori), toate avand origine slava.In ceea ce priveste elementele de
origine maghiara, am putea adera la parerea lui Iorgu Iordan, care
sustine ca fenomenul cel mai obisnuit la nivelul toponimelor (in cazul
convietuirii
mai multor neamuri) este traducerea numirilor
dintr-un idiom in altul, traducere adevarata ori simpla adaptare
semantica, eventual numai fonetica, a numelui strain la sistemul limbii
materne proprii13 .
Intr-adevar, in cazul de fata o parte dintre
elementele topice de origine maghiara au fost adaptate la sistemul
fonologic al limbii romane (vezi: Dirleu, Paraul Borvizului, Poiana
Ghiarului, Paraul Ghepiu, Culmea Malnasului). De obicei, fiecare toponim
in parte isi deapana propria poveste, prin denumirea sa evocand fie
fapte reale (istorice, geografice, sociale) sau mitologice.
Numeroase toponime evoca natura terenului, a
vegetatiei sau a faunei din acele locuri sau din apropiere: Culmea
Bradului, Culmea Fagilor, Culmea Fragariei, Culmea Malnasului, Culmea
Merelor, Culmea Nisipului, Culmea Stejerisului, Culmea Tipirigului,
Culmea Urzicariei, Gradina cu Pruni, La Chiman, Paraul Borvizului,
Paraul Ghepiu, Poiana Lupului, Salos, Zarna.
Alte toponime arata insusirea locului: Biserica Noua,
Biserica Veche, Culmea Tare, Culmea Noua, Cotitura Mare. O alta serie
de toponime ne indica pozitia locului respectiv fata de punctele
cardinale, altitudinea solului sau fata de localitatile invecinate:
Crucea Pavei, Culmea Harale, Dealul Pavei, Felseg, Olseg. Am inregistrat
si denumiri derivate de la nume de persoane: Culmea Furtunestilor,
Culmea lui Ilie, Culmea lui Mihai, Culmea lui Munteanu, Culmea lui
Stefan, Iacobeni, Paraul lui Constantin, Tomasfuze.
Pe teritoriul comunei Zabala exista si nume de
locuri, ce amintesc de existenta unor institutii (Casa Orfanilor,
Preventoriu), evenimente istorice sau alte evenimente din viata satului
(Movila Tatarului, Culmea Orbai, Crucea Primaritei), sau de raporturile
cu autoritatile vremii (Tized).
Particularitatile graiului zabalean sunt vizibile si
la nivelul toponimiei. Cea mai frecventa modificare fonetica intalnita
la nivelul toponimelor este palatalizarea labialelor: Fierar
<H’ierar, Mihai <N’ihai, Piscul <K’iscu’ , Plopi <Plopk’i.
Specifica zonei este si apocopa vocalei i: Culmea lui
Ilie <Culmea lu’ Ilie, Culmea lui Munteanu <Culmea lu’ Munteanu,
Culmea lui Stefan <Culmea lu’ Stefan, precum si caderea consoanei
finale l: Dealul Coama <Dealu’ Coama, Capul Satului <Capu’
Satului, Paraul <Parau’.
Astfel, Toponimia si graiul comunei Zabala, judetul
Covasna surprinde, pe parcursul intregii lucrari, specificul acestei
comune covasnene, debutand cu trasarea coordonatelor geografice,
istorice, culturale, proces urmat de inventarierea toponimelor din
localitate si a cuvintelor specifice.
Dana Botoroaga-Bercu
|