Pacat de moarte se considera cand oarecari pacatuind, raman
neindreptati. Dar si mai rau decat aceasta este daca se ridica cu
cerbicie (incapatanare) impotriva dreptei credinte si a adevarului,
pretuind mai mult pe inamona decat supunerea fata de Dumnezeu, si se
impotrivesc randuielilor lui canonice. in acestia nu este Domnul
Dumnezeu, de nu cumva smerindu-se isi vor veni in fire (se vor trezi)
din greseala lor; caci trebuie ca acestia sa se apropie cu tot
dinadinsul de Dumnezeu si cu inima zdrobita sa ceara lasarea si iertarea
acestui pacat si sa nu se mandreasca cu danie nelegiuita. ( aci Domnul e
aproape de cei zdrobiti cu inima (Ps, 33, 17). Drept aceea, cei ce se
falesc ca au fost randuiti in Biserica prin dare de aur (prin daruirea
aurului) si, punandu-si nadejdea in acest obicei rau, care instraineaza
de Dumnezeu si de toata preotia si care, din aceasta pricina, cu fata
nerusinata si in gura mare (cu gura neacoperita), prin cuvinte
ocaratoare batjocoresc pe cei ce au fost alesi de catre Duhul Sfant,
pentru bunatatea (virtutea) vietii lor si care au fost randuiti (in
Biserica) fara dare de aur, (atunci) mai intai cei ce fac aceasta sa ia
treapta cea din urma a cinului lor (a starii proprii). Iar daca ar
starui (persevera), sa fie indreptati prin certare (epitimie). Iar daca
cineva s-ar vadi candva facand aceasta intru hirotonie (cu prilejul
hirotoniei) sa se urmeze dupa canonul apostolic, care zice Daca vreun
episcop, sau presbiter, sau diacon ar dobandi prin bani (demnitatea)
aceasta vrednicie, sa se cateriseasca si acela, si cel ce l-a hirotonit
si sa se taie cu totul si din comuniune (biserica, impartasire), ca
Simon Magul de catre mine Petru (can. 29 ap.). Asijderea si dupa al
doilea canon al cuviosilor nostri parinti de la Calcedon, care zice Daca
vreun episcop ar savarsi hirotonie pentru bani si ar cobori intre
lucrurile de vanzare harul care nu se vinde, si ar hirotoni pentru bani
episcop, ori horepiscop, ori presbiter, ori diacon, ori pe altcineva
dintre aceia ce se numara in cler, sau pentru bani ar inainta (institui,
randui) econom sau ecdic (aparator, avocat) bisericesc, sau paramonar,
sau pe oricine din canon (din catalogul slujbasilor bisericesti), pentru
castig rusinos pe seama sa, cel dovedit ca a facut (intreprins) aceasta
sa se primejduiasca in privinta propriei sale trepte (spite), iar cel
hirotonit sa nu aiba nici un folos din hirotonia sau inaintarea aceea
din negot, ci sa fie strain de vrednicia sau de slujba pe care a
dobandit-o prin bani. Iar daca cineva s-ar vadi (ar aparea) ca
mijlocitori in astfel de apucaturi (afaceri) rusinoase si nelegiuite, sa
cada si acesta din treapta sa, daca ar fi cleric, iar de ar fi laic sau
calugar, sa se afuriseasca (can. 2 sin. IV ec.).
